Cultura

Descoperiri arheologice de acum 50 de ani de sub magazinul Universal

Sebastian Dan

În documentările noastre prin Arhiva Mureșenilor am dat, de curând, din cele circa 100 de tomuri de „Drum nou” de câteva articole interesante de acum aproape 50 de ani. Astfel, în cotidianul brașovean de pe vremea părinților și bunicilor noștri, „Drum nou” din anul 1973, am găsit câteva fotografii și un articol interesant semnat de regretatul arheolog brașovean dr. Florea Costea, pe atunci muzeograf.

Fotografiile găsite, de o calitate grafică modestă reprezintă viitorul magazin Universal din Brașov. O să îl denumim așa cum l-am cunoscut brașovenii timp de ani de zile, nedorind să îi spunem cu denumirea de astăzi pentru a nu se crede că facem reclamă la acest supermagazin, cel mai cunoscut în perioada comunistă la Brașov.

În anul 1973 se făceau lucrări de excavare și pregătire pentru construirea viitorului magazin Universal. Locația era pe amplasamentul fostei Piețe Centrale a Brașovului, unde este și astăzi de altfel, dar acum 50 de ani era mult mai mare.

Din consultările cu brașovenii care au prins acele vremuri, piața centrală se situa cam între primele 2 blocuri cu 4 etaje și până spre marginea dinspre drumul spre Tâmpa din ziua de astăzi. La excavările din anul 1973, supravegheate de arheologi, s-au descoperit două bazine mari de beton cu diametrul de peste 10 metri și înălțimea de circa 8-9 metri, și un alt bazin, paralelipipedic, aflat în apropiere.

Arheologul brașovean Florea Costea i-a consultat în acel an, 1973, pe inginerii de la Universitatea din Brașov și s-a stabilit că primele două bazine cilindrice erau construite în jurul anului 1863, anul de început cu iluminat cu gaz aerian a Brașovului.

Tot prin cercetările documentate la acea vreme s-a aflat că o monografie a Brașovului din anul 1922, semnată de Alex. Petit, amintește că între anii 1863 și 1916 Brașovul era iluminat de circa 580 de lămpi cu gaz. Aceste lămpi cu gaz aveau o putere de 100-300 de lumânări fiecare. Distanța între lămpi era de obicei de circa 35-40 metri.

Tot în articolul din care cităm ni se spune că „această iluminare a Brașovului necesita o cantitate mare de combustibil, cele două bazine cilindrice de sub «Universal» aveau fiecare câte 700 mc”. De la aceste bazine plecau și două conducte de alimentare spre strada 13 decembrie și unul spre Triaj.

În al doilea bazin s-au descoperit la excavări urme de bitum, care nu se știe la cea folosea. În afară de cele două bazine, tot în dreptul Pieței Centrale s-au descoperit fragmente de sulinar – adică, conducte de lemn. Conductele de lemn erau căptușite cu un cilindru de cupru. Aceste conducte par să fie mai vechi, poate chiar din Evul Mediu.

Concluzia trasă de viitorul cercetător Florea Costea este că iluminatul cu gaz era destul de răspândit pentru a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar edilii brașoveni se îngrijeau ca și calitatea apei să fie una bună, folosindu-se mijloace moderne, sanitare de transport a ei către consumatori.

O altă concluzie este și cea din titlul articolului: „Nu orice zid construit este o cetate, cum ar crede unii”. Prezentăm și fotografia machetei viitorului magazin Universal, așa cum am găsit-o noi în ziarul „Drum nou” din anul 1973.

În articolele viitoare vă propunem un interviu de acum 50 de ani cu marele tenismen brașovean Ion Țiriac (despre Cupa Davis și Ilie Năstase) și să descoperim urmele unui explorator brașovean din secolul XIX, Binder, în zona Sudanului de astăzi.

  • Ovidiu Savu
  • șef serviciu Istorie și Literatură, Muzeul „Casa Mureșenilor”