Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat vineri hotărârea în cazul lui Arian Mirzarafie-Ahi – bărbatul transgender cu dublă cetățenie, română și britanică, și cu două identități și două seturi de acte diferite. CJUE a decis că refuzul României de a-i modifica prenumele, sexul și CNP-ul în actele de identitate românești printr-o procedură administrativă simplă încalcă dreptul UE.
Refuzul unui stat membru de a recunoaște schimbarea prenumelui și a genului legal dobândită într-un alt stat membru este contrară drepturilor cetățenilor Uniunii
Un cetățean român a fost înregistrat la nașterea sa ca fiind de sex feminin.
După ce s-a mutat în anul 2008 în Regatul Unit, acesta a dobândit cetățenia britanică păstrând și cetățenia română. În acest stat în care locuiește, el și-a schimbat, în anul 2017, prenumele și formula de adresare din feminin în masculin și a obținut, în anul 2020, recunoașterea legală a identității sale de gen masculine.
În luna mai 2021, pe baza a doua documente obținute în Regatul Unit care atestă aceste schimbări, acest cetățean a solicitat autorităților administrative române să înscrie în actul său de naștere mențiunile referitoare la schimbarea prenumelui său, a sexului său și a codului său numeric personal pentru ca acestea să corespundă sexului masculin.
În plus, el a solicitat emiterea unui nou certificat de naștere care să conțină aceste noi mențiuni.
Autoritățile române au refuzat însă aceste cereri invitându-l totodată să inițieze o nouă procedură de schimbare a identității de gen în fața instanțelor române. Invocând dreptul său de liberă circulație și de ședere pe teritoriul Uniunii, cetățeanul menționat a solicitat unei instanțe judecătorești din București să dispună punerea în conformitate a actului său de naștere cu noul său prenume și cu identitatea sa de gen, recunoscute definitiv în Regatul Unit.
Această instanță întreabă Curtea de Justiție dacă reglementarea națională care stă la baza refuzului autorităților române este conformă cu dreptul Uniunii și dacă Brexitul2 are vreun impact asupra litigiului.
Mai întâi, Curtea arată că schimbarea prenumelui și a identității de gen aflată la originea litigiului a fost obținută înainte de Brexit și, respectiv, în cursul perioadei de tranziție care a urmat Brexitului. Trebuie, așadar, să se considere că această schimbare a fost obținută într-un stat membru al Uniunii. Faptul că Regatul Unit nu mai este un stat membru al Uniunii nu afectează aplicarea dreptului Uniunii în acest caz.
Genul este, la fel ca prenumele, un element fundamental al identității persoanei. Divergența dintre identități care rezultă dintr-un asemenea refuz de recunoaștere creează dificultăți în dovedirea identității în viața de zi cu zi, precum și inconveniente majore de ordin profesional, administrativ și privat.
În sfârșit, Curtea statuează că acest refuz de recunoaștere și faptul de a obliga persoana interesată să inițieze o nouă procedură de schimbare a identității de gen în statul membru de origine, care o expun riscului ca aceasta să ajungă la un rezultat diferit de cel adoptat de autoritățile statului membru care a acordat în mod legal această schimbare de prenume și de identitate de gen, nu sunt justificate. În acest context, ea amintește de asemenea că din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului rezultă că statele sunt obligate să prevadă o procedură clară și previzibilă de recunoaștere juridică a identității de gen care să permită schimbarea sexului.
Context
Arian Mirzarafie-Ahi – un bărbat transgender cu dublă cetățenie, română și britanică, a depus o acțiune la Judecătoria Sectorului 6 București, împotriva Direcției Evidența Persoanelor Cluj, serviciul Stare civilă, împotriva Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.) și împotriva Municipiului Cluj, reprezentat de primarul Emil Boc, potrivit unei documentări a organizației ACCEPT.
Acțiunea a fost depusă în urma refuzului autorităților române de a-i modifica prenumele, sexul și CNP-ul în actele de identitate printr-o procedură administrativă simplă, în vederea echivalării modificărilor obținute deja pe cale legală în actele din Marea Britanie, pe vremea când țara era tratată echivalent cu un stat membru UE.
Cu toate acestea, autoritățile române au refuzat să îi recunoască noul statut civil și i-au solicitat să urmeze și procedurile românești de recunoaștere a identității de gen.
În a doua jumătate a anului 2022, Judecătoria Sectorului 6 București, a decis să trimită întrebări preliminare Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), considerând că refuzul României de a echivala modificarea statutul civil legal al lui Arian în Regatul Unit poate încălca normele UE, inclusiv regulile privind libera circulație și cetățenia UE.
Pe 23 ianuarie 2024, a avut loc audierea în fața Marii Camere a CJUE, care s-a întrunit pentru prima dată pentru a pune în discuție recunoașterea reciprocă a procedurilor de recunoaștere juridică a genului pentru persoanele transgender din state membre UE. În favoarea lui Arian, au intervenit nu numai reprezentanții Comisiei Europene, ci și Germania, Olanda, Grecia și Polonia, stat care, în mod surprinzător, și-a modificat poziția exprimată inițial, asumându-și o poziție aliniată valorilor europene, în favoarea dreptului la liberă circulație.
Sursa: g4media.ro
Foto: ACCEPT
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!