În ultimul timp se perindă prin România tot felul de specialiști și experți aduși pe bani grei din diferite țări ale Uniunii Europene cu scopul de a ne da lecții în ceea ce privește absorbția fondurilor europene.
Se clamează din ce în ce mai des exemplul de succes al Poloniei și s-au organizat misiuni de informare pentru a se vedea ce se petrece acolo și de ce noi nu putem face același lucru. Dar nu ne-am pus deloc problema în a aplica propriul nostru exemplu de succes și anume Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru celelalte programe cu finanțare europeană.
Discuțiile purtate cu noul Director General al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) domnul George TURTOI, m-au convins să scriu și despre lucrurile bune care se fac în România privitor la absorbția fondurilor europene, chiar dacă vorbim doar de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
APDRP a efectuat până în prezent plăți în valoare de 4,16 miliarde de euro din fondurile alocate PNDR. La această valoare se adaugă suma de 561 de milioane de euro acordată deja României de către Comisia Europeană sub formă de prefinanțare. Astfel, procentul de absorbție a fondurilor nerambursabile acordate prin PNDR este de aproximativ 50%. 139.000 de proiecte au fost depuse până în prezent valoarea fiind de peste 17 miliarde de euro, depășind cu mult alocarea financiară a programului, fapt ce dovedește interesul din ce în ce mai crescut pentru investițiile în mediul rural, cele 64.505 proiecte contractate deja însumează peste 5 miliarde de euro din cele 7,34 miliarde alocați măsurilor de investiții ale APDRP.
Cele mai accesate măsuri din cadrul programului au fost 322, unde autoritățile locale au investit în drumuri, apă și canalizare, Măsura 112 destinată tinerilor fermieri care au depus peste 22.000 de proiecte din care au fost contractate peste 9.200. Pentru Măsurile 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole, 123 – Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere sau 313 – Încurajarea activităților turistice, au fost consumate în întregime alocările financiare până în anul 2013. O altă măsura care s-a bucurat de un interes real a fost 312 – Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi, depunându-se peste 8.000 de proiecte care vizează activitățile non-agricole.
Avantajul principal al implementării PNDR a fost acela al utilizării structurii existente care a derulat cu succes Programul SAPARD (pre-aderare) care a presupus distribuirea atât a activităților de depunere, evaluare contractare dar și a celor de verificare, plăți și monitorizare între cele 8 centre regionale create la nivelul regiunilor de dezvoltare și cele 42 de oficii județene. Astfel, s-a creat o descentralizare a activităților legate de derularea contractelor, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul celorlalte programe europene (cu excepția POR care a păstrat structura regională de la implementarea Programului PHARE).
Cu toate acestea, de multe ori, volumul mare de activitate raportat la numărul anagajaților a dus la întârzieri deloc plăcute pentru beneficiari, în procesarea cererilor de finanțare dar și în activitățile ulterioare semnării contractului de finanțare (aprobarea achizițiilor, modificări ale contractelor etc.). Una dintre măsurile benefice întreprinse de către agenție este implementarea sistemului electronic de gestionare a cererilor de finanțare care este deja operational.
În cursul anului 2012 Comisia Europeană (CE) a efectuat o misiune de audit în mai multe State Membre ale Uniunii Europene (UE) pentru a urmări dacă sprijinul pentru modernizarea exploatațiilor agricole a fost directionat spre prioritățile stabilite prin Politica Agricolă Comună a UE și spre nevoile specifice fiecărui Stat Membru. În fapt a fost analizată implementarea Măsurii 121, activitatea APDRP fiind considerată ca exemplu de bună practică în UE. Deși PNDR este apreciat ca fiind deficitar la nivelul alocării banilor, faptul că au fost instituite criterii de selecție foarte clare, a dus la o precizie ridicată a modului cum au fost finanțate investițiile, fiind constatate cele mai puține fraude. În opinia auditului CE, un alt punct forte al implementarii Măsurii 121 a fost și faptul că țara noastră a considerat eligibile cheltuielile de investiții doar după semnarea contractului de finanțare, în UE existând țări unde un beneficiar poate incepe investiția imediat după ce depune cererea de finanțare, deși nu este sigur că va fi selectat. Astfel, auditorii europeni recomandă în mod clar CE ca la următoarea programare financiară (2014 – 2020), această practică a României să fie impusă tuturor Statelor Membre.
Având în vedere succesul de care se bucură PNDR, autoritățile române vor trebui să depună toate eforturile necesare ca la negocierea privind viitoarele fonduri alocate României pentru agricultură să obțină o sumă care să acopere necesarul de finanțare pentru dezvoltarea rurală.
președintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”