Candidatul independent la Primăria Brașov, Cornel George Comșa, a criticat astăzi Biroul Electoral Central, care nu a acceptat semnul victoriei ca semn electoral al Partidului Nostru.
„Din cauza incompetenței BEC, din neglijenta unui angajat sau dintr-o eroare sistemica, ne aflăm într-o situație în care ne sunt prejudiciate în mod grav câteva drepturi fundamentale – dreptul la identitate, dreptul de a fi ales și de a alege, dar și dreptul la o competiție electorală echitabilă. Cronologic și încadrandu-se în termenele legale, Partidul Nostru a parcurs toți pașii pentru a putea participa la alegerile din iunie 2016. Pe 28 martie am avut sentinta prin care partidul a fost infiintat. Pe 4 aprilie sentința a ramas definitiva si irevocabila, nefiind contestata. Pe 6 aprilie am depus semnul electoral. BEC a ignorat toate acestea si prin eroarea acestei institutii ne aflam in fata perspectivei de a participa in alegeri cu o lista de oameni si cu un patratel gol in locul siglei. Avocatii partidului au atacat de ieri aceasta decizie a BEC” – a declarat Cornel Comșa.
Revoluția în politică poate începe prin vot la Braşov
Comşa crede că, prin vot, la Braşov, poate începe o revoluţie, care să permită schimbarea pe care toată lumea o aşteaptă. Acest susţine că Braşovul poate da un semnal întregii ţări, iar braşovenii trebuie să iasă la vot pentru că nu există nicio posiblilitate legală, nonviolentă, de a schimba ceva în această ţară.
Ce spune Comşa despre candidaţii la Primăria Braşov
Întrebat care sunt favoriţii în lupta pentru Primăria Braşov, candidatul Comșa a răspuns că nu are un sondaj de acurateţe şi nici nu crede că vreun sondaj credibil va ieşi pe piaţă în luna aceasta de campanie. A nominalizat însă favoriţii, conform analizei sale.
Candidaţii Partidului Nostru la Consiliul Local Braşov
Marilena Gherman – cartierul Tractorul – „Am lucrat 12 ani la Fabrica de Scule, apoi 28 de ani în uzina Rulmentul. Am prins Braşovul când era puternic industrializat, avea foarte multe locuri de muncă. Acum Braşovul suferă o dramă foarte mare. S-au închis fabrici, au dispărut locuri de muncă. M-am alăturat dlui. Comşa pentru a aduce ceva bun pentru Braşov. Sunt foarte mulţi copiii plecaţi din ţară şi vrem să-i readucem acasă. Nu am făcut politică niciodată şi sper să intru cu dreptul în acest domeniu”.
Attila Bara – cartierul Valea Cetăţii, ofiţer pensionar din jandarmerie – „Am mai încercat să sprijin în politică pe cineva, dar am simţit că nu mă reprezintă. Este vorba despre partidul etnic, UDMR. Nu m-au reprezentat. Pe dl. Comşa eu l-am căutat, nu dumnealui pe mine. Pentru că vrem ca Braşovul să redevină ceea ce am sperat în 1990. Am făcut o greşeală mare, am fost printre cei puţini care au decis soarta Revoluţiei. Am condus o subunitate de gărzi civile, iar timp de două săptămâni am făcut ordine. Am depus armele atunci şi am făcut o greşeală mare. Trebuia să facem nu un regim militar, dar mai strict, nu să se facă hoţiile care s-au făcut. Ne-am văzut de treabă şi am lăsat pe cei care fac politică să dacă politică. Ne-am înşelat. Nu mai vreau să decidă soarta mea şi a noastră nişte agramaţi, nişte analfabeţi şi nişte hoţi”.
Lucian Dinu – Cartierul Stupini, fost CFR-ist, a lucrat și în asigurări, fermier – „Sunt orăşean de la ţară şi fiind sătul de atâtea promisiuni făcute de politicieni şi am tis am vrut. M-a încântat numele partidului – Partidul Nostru. Păi ăsta e oful ţăranului – să avem şi noi un partid al nostru. Apoi mi-a plăcut şi programul. Sunt măritat în Stupini. Sunt din Făgăraş şi am venit în Țara Făgărașului de 40 de ani. E un cartier frumos, dar PUZ-urile făcute … Acum, în păşunea vacilor, vor să facă cartierul noilor. Avem canalizare fără canalizare, avem apă fără apă, avem un cartier întreg de oameni necăjiţi care au lucra la Institutul Cartofului, care cu rezervele loc, cu economii, au reuşit să-şi cumpere apartamentele în 2005-2006, nu au reuşit să le intabuleze, pentru că Primăria şi Statul Român nu şi-au făcut treaba lor. Am reuşit să fac o asociaţia a producătorilor din Stupini, pentru că în pieţele din Braşov eram mai hăituiţi ca ţiganii de pe marginea drumului, ca să facem ceva pentru noi. 160 de familii sunt înscrise în Asociaţie şi am decis să cooptăm 10-15 familii şi din Hărman şi Sânpetru”.