Statul poate monitoriza conversațiile din WhatsApp, Facebook sau Telegram, după ce Senatul a adoptat proiectul de lege care va permite autorităților să ceară suportul companiilor de telefonie mobilă sau rețelelor sociale, dacă cei monitorizați sunt anchetați penal.
Comisiile juridică, pentru comunicaţii şi economică din Senat se întrunesc marţi, în şedinţă comună, pentru a întocmi raport asupra proiectului referitor la comunicaţiile electronice iniţiat de Guvern şi adoptat în Camera Deputaţilor.
În comisiile reunite din Senat (IT + Juridică + Economică) s-a votat, ieri, un raport favorabil pentru modificarea Codului Comunicațiilor. Concret, este vorba de o serie de amendamente care vor permite statului să ceară suportul companiilor de telefonie mobilă sau rețelele de WhatsApp, Telegram sau Facebook monitorizarea celor care sunt anchetați penal.
Dezbaterile s-au axat, în principal, pe articolul 10.2 din proiectul de act normativ, care “a stârnit îngrijorări sub aspectul încălcării unor drepturi şi libertăţi fundamentale” privind posibilitatea ca servicii care activează în domeniul siguranţei naţionale şi ar solicita informaţii să aibă acces inclusiv la aplicaţii de tip WhatsApp, Telegram, potrivit senatorului PNL Iulia Scîntei, preşedintele Comisiei juridice, informează Agerpres.
Potrivit acesteia, la litera c nu există opţiune de modificare şi va rămâne forma de la Camera Deputaţilor – să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalitate de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente.
„Ceea ce propunem şi este într-adevăr cu impact, e vorba de eliminarea în integralitate a literei d, care în forma adoptată de Camera Deputaţilor avea următorul conţinut: Să permită în cadrul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IT, accesul la funcţiile sisteme informatice în vederea copierii sau extragerii datelor existente”, a detaliat preşedintele Comisiei juridice.
La articolul 10.2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligația să sprijine organele de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale în limitele competențelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv:
a) să permită interceptarea legală a comunicațiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;
b) să acorde, la solicitarea organelor autorizate, în condițiile prezentei legi, conținutul decriptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii;
c) să furnizeze informațiile reținute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaților sau clienților, modalități de plată și istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;
În cadrul comisiilor reunite, s-a modificat litera b) și s-a adăugat sintagma „conținutul decriptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii”.
S-a eliminat litera d) – să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.
Senatul este for decizional pentru proiectul referitor la modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice.
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!