Colesterolul face parte în mod natural din membrana celulelor și ajută la digestia grăsimilor. Cea mai mare cantitate de colesterol este sintetizată de ficat și metabolizată, pentru buna funcționare a organismului. Problemele legate de colesterol apar din cauza aportului acestuia prin alimente.
Dieta bogată în grăsimi duce la depunerea colesterolului pe pereții vaselor de sânge (plăci de aterom – ateroscleroză). Acestea se îngustează, iar fluxul sanguin este afectat, ceea ce generează boli cardiovasculare: boli coronariene, accident vascular cerebral sau infarct de miocard. Nivelul crescut de colesterol identificat prin analize trage un semnal de alarmă asupra riscului de apariție a acestor afecțiuni. Din acest motiv, trebuie consumate grăsimi de calitate înaltă.
Tipuri de colesterol
Ce este, mai exact, colesterolul? Acesta reprezintă o moleculă de natură lipidică, care nu se poate dizolva în apă și care circulă în sânge sub formă de complexe lipoproteice (legat de transportatori numiți lipoproteine).
Colesterolul circulă legat de lipoproteina LDL (Low Density Lipoprotein) în proporție de 75%, cu care formează colesterolul LDL sau „rău”. De asemenea, circulă legat de lipoproteina HDL (High Density Lipoprotein) în proporție de 25%, formând cu aceasta colesterolul „bun”.
La ce se referă noțiunile de colesterol „bun” sau „rău”? Colesterolul LDL – colesterolul rău – are rolul de a impregna țesuturile cu colesterol, fiind responsabil de apariția plăcilor de aterom care afectează vasele de sânge. HDL-colesterolul (colesterolul bun) intervine asupra acestor țesuturi, extrage colesterolul rău și îl transportă la ficat, pentru metabolizare.
Valori normale ale colesterolului
Cel mai frecvent, colesterolul crescut apare din cauza alimentației bogate în colesterol, în grăsimi saturate (de origine animală) și acizi grași de tip „trans” (procesați prin prăjire), sedentarismului, fumatului, consumului de alcool, vârstei înaintate (peste 45 de ani) sau predispoziției genetice.
Determinarea colesterolemiei (nivelul colesterolului din sânge) este foarte importantă pentru identificarea potențialului risc de boli cardiovasculare și pentru prevenirea acestora. Cel mai util este buletinul de analize numit colesterol seric total care include fracțiunile LDL și HDL, dar și trigliceridele (grăsimi care influențează nivelul colesterolului total).
Valorile normale diferă în funcție de sex, vârstă, sezon sau regiunea geografică.
La adult, nivelul optim de colesterol total trebuie sa fie mai mic de 200 mg/dl. Un colesterol de 200-239 mg/dl indică un risc moderat de boli cardiovasculare. Dacă valoarea depășește 240 mg/dl riscul este crescut. Valoarea de alertă este aceea mai mare de 300 mg/dl.
La copii și adolescenți, valoarea optimă de colesterol este de 170 mg/dl. La 170-199 mg/dl, riscul de a dezvolta boli cardiovasculare este moderat, iar dacă depășește 200 de mg/dl, riscul este crescut.
Colesterolul total poate prezenta variații de 4-10%, în funcție de modificările sezoniere (iarna crește) sau de administrarea unor medicamente. De asemenea, în sarcină pot apărea creșteri ale colesterolemiei.
Trigliceridele nu trebuie să depășească 150 mg/dl.
La bărbați, HDL-colesterolul trebuie sa fie mai mare de 55 mg/dl, iar la femei, mai mare de 65 mg/dl. LDL-colesterolul trebuie să fie, la ambele sexe, mai scăzut de 130 mg/dl. Depășirea acestor valori indică prezența riscului de apariție a bolilor și impune menținerea unei diete.
Alimentație fără colesterol
Pentru a regla nivelul de colesterol, trebuie să reduci colesterolul rău și să îl crești pe cel bun. Acest lucru este posibil dacă:
- Consumi în cantități mai mici alimentele bogate în grăsimi saturate: ouă, lapte, carne și slănină de porc, brânzeturi grase, unt.
- Mănânci mai multe grăsimi nesaturate (mono- și polinesaturate) care ridică nivelul de HDL-colesterol: pește, grăsimi vegetale în stare crudă (ulei de măsline, de in, de floarea-soarelui), caju, fistic, nuci, migdale, semințe
- Mănânci carne albă de pasăre, însă fără piele.
- Reduci consumul de alimente procesate de tip fast-food, margarină sau semi-preparate.
- Nu mai mănânci prăjeli.
- Reduci consumul de dulciuri, mai ales cele procesate: produse de patiserie, ciocolată, prăjituri, bomboane etc.
- Mănânci mai des cereale integrale, tărâțe, fructe și legume care conțin fibre responsabile de scăderea colesterolului.
- Menții greutatea normală prin sport.
Așadar, riscul de apariție a bolilor cardiovasculare trebuie monitorizat prin analize periodice și prevenit printr-un stil de viață sănătos.
