„Decât codaș la oraș, mai bine-n satul tău fruntaș”, spune o vorbă din bătrâni. La Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară, această zicere din popor înseamnă creșterea unor elite pentru cei care vor profesa în medicina veterinară, agroturism și industrie alimentară.
Iar dacă credeți că un liceu din mediul rural este mai prejos ca dotări comparativ cu unul de fițe, „de la oraș”, vă înșelați.
„Modernizarea bazei materiale, dotarea laboratoarelor şi atelierelor de pregătire practică a fost asigurată prin finanţarea PHARE obţinută de şcoală şi prin programul de modernizare finanţat de MECT şi prin fonduri de la Consiliul Local al comunei Prejmer. Până în prezent s-au realizat lucrările de reabilitare a clădirilor şcolii şi cele de la ferma didactică – respectiv laboratoarele de patologie veterinară şi atelierul de horticultură şi meşteşugărie. Avem o clinică veterinară, cu sală de intervenții chirurgicale pentru practică. Avem laborator pentru industria alimentară și atelier de practică în acest sector. Facem produse din carne și pește, produse de patiserie și brutărie. Noi chiar ne mândrim în fiecare an cu produsele noastre, de exemplui, la vestitul Festival al Clătitelor. De asemenea, școala are trei cabinete de informatică, conectate la internet”, ne spune directoarea colegiului, Maria Drinovan.
Oferta de pregătire profesională este adaptată nevoile pieții muncii, în contextul creşterii ponderilor serviciilor, industriei alimentare şi agriculturii. „Avem două domenii mari de pregătire: agricultura și industria alimentară. Din când în când, mai organizăm și calse de comerț și mecanică agricolă. Calificările pentru care şcoala noastră oferă pregătire, sunt în domenii în care acoperirea este insuficientă faţă de nevoile comunităţii. Colegiul pentru agricultura si industrie alimentara „Tara Barsei Prejmer este singurul ofertant viabil de pregătire profesională din zonă în domeniile agricultură şi industrie alimentară. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor comunităţii locale şi la cererea agenţilor economici, şcoala oferă pregătire şi în alte în domenii, cum ar fi : economic şi comerţ – servicii”, mai precizează directoarea Colegiului din Prejmer.
CLICK pe poze pentru a se mări!
Elevii primesc certificate de competență profesională
Obiectivul elevilor care vin la acest Colegiu nu este obținerea unei dimplome de Bacalaureat, ci învățarea unei meserii. Problema cea mai mare pe piața muncii este lipsa forței de muncă specializată, dar cu experiență. Și nu este vorba de teorie, ci de practică, pentru că atelierele șocală au fost desființate aproape peste tot în țară.
„Avem un procent de promovare la Bacalaureat de 35%, dar pe ei îi interesează să învețe meserie și apoi să se angajeze. Toți primesc certificate de competență profesională, iar peste jumătate dintre ei se angajează în domeniul în care s-au pregătit. Ceilalți își găsesc de lucru în domenii conexe (sunt angajați în magazine de profil). Rata de inserție este foarte bună”, se bucură Maria Drinovan.
Companiile bat la porțile colegiului pentru forță de muncă
Marile companii bat la ușile Colegiului și solicită forță de muncă bine pregătită, cerere care nu este acoperită de numărul de absolvenți. La această oră învață peste 550 de elevi la Prejmer, în învățământul licel de zi, seral și postliceală.
Vel Pitar, Carmolimp sau Sergiana sunt câteva dintre firmele care așteaptă ca elevii să termine școala. Și nu este vorba doar despre preparatorii de produse din carne sau brutar – patiseri, ci și de tenicieni veterinari. Mai mult, cea mai mare companie din Regiunea Centru de abatorizare și preparare a produselor din carne, Sergiana, a încheiat un protocol ca, dea nul viitor, elevii să vină să facă practică atât în abator, cât și la fabrica de procesare a cărnii, iar ulterior cei care termină școala se pot angaja dacă doresc.
„Mi-aș dori să se orienteze mai mulți copii spre acest domeniu, pentru că de mâncare este nevoie oricând, iar agricultura de astăzi nu mai este ce se făcea odată. Firmele vor tehnicieni tineri, pentru că, de exemplu, și la Prejmer a venit un investitor german care a adus tractoare care au bordul digital, cu comenzi touch-screen. Sunt tractoare care se programează, lucrează pe baza de GPS și practic lucrează singure. Apoi, și sistemul educațional trebui reformat. În clasele V-VIII, cei mici trebuie deja consiliați pentru o carieră profesională. Nu să se ducă unde vrea mama sau unde s-a dus colegul de bancă…¨, mai spune directoarea Colegiului din Prejmer, Maria Drinovan (foto).
Punctul forte al Colegiului – proiectele internaționale
Directoarea se mândrește că școala pe care o conduce este cunoscută la nivel internațional. „În fiecare an trimitem o clasă sau două de elevi pentru practică în străinătate (prin programul Erasmus +). Acum avem o clasă a XI-a la Rimini, în Italia – ei ai calificarea tehnician agroturism, iar la vara o clasă a X-a, de tehnician veterinar, merg în Bulgaria, la o clinică veterinară modernă din Sofia. Sunt proiecte ințiate de noi pentru care am primit finanțare”.
Într-un alt proiect, „Ceștem în Europa”, Colegiul din Prejmer este partener cu o școală din Franța, din regiunea Rhône – Alpes. Este un schimb de elevi (francezii au venit la finele lunii aprilie la noi), care își propune să vadă alt sistem de educație, dar se pune accent și pe partea culturală.
Cum înveți muncind și jucându-te – „blended learning¨
Un alt proiect de referință pentru Colegiul din Brașov este cel de la Criț, finanțat prin POSDRU. Proiectul are la bază noțiunea ideea de „blended learning” – învățarea mixtă, adică realizat prin crearea unei varietăți de sarcini de învățare și activități, utilizând tehnologia, instructorul și interacțiunea de tip „de la egal la egal”.
Practic, toți elevii de la cursurile de zi și postliceale (peste 300) au făcut câte o săptămână practică la o fermă și la pensiunile din Criț, sat vecin cu Viscri, preferatul prințului Charles. „Au beneficiat de cazare și masă, precum și de un mic tur al zonei și până la Sighișoara. Dar, importnat este faptul că elevii și-au făcut cu această ocazie caietele de practică și au munci cot la cot cu cei de la fermă sau de la peniuni, fieca cu specializarea pe care o are – tehnician veterinar, tehnician agroturism sau specialistîn industria alimentară. Practic, fetele, de exemplu, au făcut pâine pe vatră pregătită conform rețetelor tradiționale. Au respectat exact programul de lucru al muncitorilor și al celor angajați la pensiuni”, precizează directoarea Liceului.
Partea frumoasă, pentru elevi, este că au parte, acum, și de un joc virtual, care reia povestea reală și o transpune digital. Fiecare are cont și trebuie să intre pe joc cu parola proprie și să acționeze așa cum au făcut în perioada de practică. Există ferme, pensiuni, trebuie să interacționeze între ei pentru a-și valorifica produsele realizate în ferme sau în brutăriile sau atelierele de procesare a cărnii.
Ce spun elevii: Agricultura din România – un domeniu unde specialiștii sunt prost plătiți
Colegiul din Prejmer are și elevi de top în domeniul lor. Anul trecut, la Olimpiada Națională interdisciplinară, George Melinte și Sebastian Câmpan au obținut locul I, respectiv mențiune la „creșterea animalelor”, iar Sara Strâmbei locul I la „cultura plantelor”.
„Acum am 18 ani și mă pregătesc să dau Bacalaureatul. La Facultate am vrut să merg tot pe agricultură, ca inginer horticol, pentru că îmi plav foarte mult florile, dar ceva mi-a schimbat coorodonatele. Modul în care se plătește și cum se pune accentul pe agricultură în România… Deși în ziua de astăzi sunt puțini ingineri sunt și prost plătiți. Probabil mă voi îndrepta către kineto-terapie sau asistență medicală, dacă tot am făcut agroturism”, ne-a dezvăluit „olimpica” Sara Strâmbei.
Flavius Costin Spiridon a plecat din Cincu să se facă tehnician veterinar, pentru că acasă au multe animale și vrea să aibă grijă de ele. „La noi sunt mulți crescători de animale, dar nu există un specialist. După ce termin școala, primul lucru pe care îl fac este să deschid o farmacie veterinară. Îmi place să îngrijesc animalele, să am grijă de ele când se îmbolnăvesc. La Prejmer este foarte bine. În primul an când am venit am primit și bursă de merit. Îmi place că putem învăța meserie. Am fost în practică la Criț, unde am încercat să fim ăn rând cu oamenii de acolo, să vedem care este programul și norma de furjare a animalelor. Merită să faci această meserie, pentru că sunt multe animale la noi și prea puțin specialiști”.
Un alt coleg, Galaczi Szabolcs a venit din Ghimeș – Făget (județul Bacău) la Brașov: „M-am înscris la tehnologie veterinară și apoi să merg la Facultatea de Medicină Veterinară. Pe urmă, o să mă întorc acasă, să profesez ca medic. Îmi deschid un cabinet, o farmacie veterinară, pentru că în zonă la noi nu sunt specialiști în acest domeniu”
O puștoaică din Brașov, „boboc” la clasa a IX-a, s-a înscris la Colegiul din Prejmer pentru că vrea să știe cum să îngrijească animalele și să îmbine această meserie cu dresajul canin. „Am venit aici pentru că îmi plac foarte mult animalele. Am fost și la practică, mi-aș dori să fac și eu o micro-fermă ca la carte. Este o meserie bănoasă și care se caută mai ales în străîinătate.Nu aș avea nicio reținere să plec dincolo. Apoi, acasă am doi câini și fac cu ei dresaj canin. Peste doi ani vreau să fac școala de dresori și așa să fac legătura între meseria de tehnician veterinar și cea de dresor”, își dezvăluie fără reținere planurile de viitor Oana Vrabie.