Cetatea Rupea, aflată acum într-un proces de reabilitare, va fi redeschisă la jumătatea lunii iunie, a anunţat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Mihai Pascu.
Lucrările de reabilitare şi de punere în valoare ale obiectivului istoric au fost realizate din fonduri europene, printr-o investiţie de aproximativ 26 de milioane de lei. Pentru ca cetatea să poată reintra în circuitul turistic, Consiliul Judeţean şi Primăria Rupea au asigurat cofinanţarea de 2% a proiectului şi costurile legate de amenajarea căilor de acces spre cetate.
Potrivit primarului localităţii Rupea, Flavius Dumitrescu, „Cetatea este închisă de zeci de ani. Era o ruină. Acum doi ani au început lucrările de reabilitare după ce am primit fonduri europene. Primăria Rupea şi Consiliul Judeţean Braşov au contribuit împreună cu circa 6 milioane lei, iar restul de până la 25 de milioane lei sunt fonduri europene”. Lucrările au constat în reabilitarea completă a cetăţii, construirea căilor de acces şi a instalaţiilor de apă, electricitate şi a iluminatului public şi ambiental.
Turiştii au la dispoziţie, începând din această vară, un centru de informare turistică şi o parcare cu 100 de locuri pentru autoturisme şi 10 pentru autocare. Totodată, cetatea va fi pusă în valoare printr-un sistem special de iluminare.
În luna iunie vor fi organizate două manifestări menite să promoveze imaginea cetăţii. Este vorba despre petrecerea câmpenească „Rupea-m gura tîrgului” şi un festival dedicat compozitorului Wilhelm Georg Berger, născut în localitate, în 1929. Având în vedere că Cetatea Rupea se află la jumătatea distanţei între Braşov, Castelul Bran şi Sighişoara, se estimează că vor veni anual între 20.000 şi 30.000 de turişti.
Construită în secolul al XIV-lea
Cetatea Rupea, ridicată pe Dealul Cohalmului, a fost construită şi extinsă în secolele XIV – XVII, ca refugiu pentru satele din împrejurimi. Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de aşezări omeneşti datând din paleotic şi neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.). Prima atestare documentară datează din anul 1324, când saşii răsculaţi împotriva regelui Carol Robert al Ungariei s-au refugiat în interiorul cetăţii, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face referire la roca pe care a fost ridicată: bazaltul. Documente din secolul al XV-lea menţionează cetatea ca fiind un important centru comercial şi meşteşugăresc, cu 12 bresle. Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificaţie, dar şi ca refugiu pentru populaţia care locuia pe dealurile şi valea din împrejurimi, aşezarea acesteia fiind strategică: la îmbinarea drumurilor cacre făceau legătura între Transilvania, Moldova şi Ţara Românească prin pasurile sud-estice.