Pentru că operaţiunea de reconstrucţie a vechii cetăţi de pe Tâmpa este destul de costisitoare, iar, în prezent, nici legislaţia de mediu nu permite astfel de lucrări, braşovenii, dar şi turiştii vor avea totuşi, şansa să vadă cetatea aşa cum arăta ea acum câteva veacuri.
Prin intermediul unui proiect finanţat de Administraţia Fondului Naţional Cultural, va fi creată o machetă a monumentului istoric, care va crea o imagine cât mai apropiată de ceea ce au fost fortificaţiile de pe Tâmpa din secolul al XIV-lea. Pentru ca macheta să se apropie cât mai mult de adevărul istoric, s-a apelat la un consultant de specialitate, respectiv un arheolog, care a furnizat informaţiile necesare executantului. Reprezentarea miniaturală va include două elemente, respectiv masivul Tâmpa şi macheta propriu-zisă a cetăţii. „Masivul Tâmpa va fi reprezentat pentru a evidenţia strategia de poziţionare a Cetăţii, flancată de prăpastie pe ambele părţi. Tocmai această amplasare a făcut ca monumentul să nu fie cucerit prin luptă, ci doar cedat prin tratate. Macheta va prezenta construcţia în integralitatea ei, inclusiv încăperile adosate zidurilor de curtină şi celorlalte construcţii interioare, care au avut rol de apărare, de locuinţe sau magazine pentru provizii”, a explicat Dragoş David, preşedintele Agenţiei Metropolitane Braşov, care coordonează şi cofinanţează proiectul.
Macheta va fi amplasată în incinta staţiei de telecabină de sub Tâmpa, astfel ca turiştii care urcă pe Tâmpa să fie motivaţi să viziteze ruinele cetăţii, care au fost curăţate de vegetaţia crescută necontrolat şi au fost îngrădite tocmai pentru a fi protejate. Tot printr-un proiect finanţat de Administraţia Fondului Naţional Cultural, AMB a reuşit să marcheze şi să amenajeze traseele spre acest monument, să pună panouri de informare, dar şi să achiziţioneze câteva audioghiduri care prezintă istoria vechii cetăţi.
Vechea cetate medievală, ocupă o suprafaţă de circa 23.000 mp şi are ziduri înalte şi groase de 1,70 m până la 1,80 m. Obiectivul a reprezentat un important punct de apărare pentru Braşovul anilor 1.400, dinaintea venirii cavalerilor teutoni în ţara Bârsei. Prima dată, cetatea a fost atestată într-un document datat 16 octombrie 1434. Poziţia dominantă de pe Tâmpa, izolarea şi înclinarea pantelor au făcut din Cetatea Braşovia o fortificaţie imposibil de cucerit şi, totodată, „cheia” stăpânirii oraşului. Potrivit unor istorici, aici s-ar fi adăpostit domnitorul Mircea cel Bătrân şi familia sa când Ţara Românească a fost invadată de otomani. În interiorul Cetăţii au fost descoperite recent vestigiile Capelei Sfântului Leonhard şi o cisternă de apă, situată la 6 m adâncime.
