CCR poate pune capat santajelor procurorilor care fabrica dosare si le tin in sertar la adapostul prevederilor privind prescriptia, pentru a le activa la momentul potrivit, scrie Lumea Justiței.
Inalta Curte acuza imprevizibilitatea sintagmei „cursul prescriptiei se intrerupe„: „Lipsa de reglementare a cazurilor si situatiilor in care poate interveni intreruperea prescriptiei este de natura sa confere normei de drept penal un caracter neconstitutional” .
Curtea Constitutionala a Romaniei, care, dupa amanari peste amanari, ar trebui sa se pronunte pe obiectiile de neconstitutionalitate ridicate fata de modificarile la Codul penal si Codul de procedura penala. La CCR mai exista insa in analiza un dosar la fel de imporant. Iar solutia pe care Curtea o va pronunta, daca va fi una de admitere, va avea un impact major in sistem. Ne referim la o exceptie de neconstitutionalitate privind intreruperea cursului prescriptiei. Foarte interesant este ca in acest caz inclusiv Inalta Curte de Casatie si Justitie a identificat probleme majore in textul de lege referitor la intreruperea cursului prescriptiei.
Concret, CCR a fost sesizata de ICCJ in legatura cu sintagma “cursul prescriptiei se intrerupe” din curprinsul art. 155 alin. (1) Cod de procedura penala. La baza deciziei ICCJ de a sesiza CCR in aceasta problema sta o actiune a avocatului Vladimir Ciolacu, cel care a cerut in instanta lamurirea problemei la Curtea Constitutionala. Mai exact, avocatul Vladimir Ciolacu a solicitat sesizarea CCR la Curtea de Apel Brasov in timpul unui dosar cu pretinse infractiuni financiare. Cererea lui Ciolacu a fost respinsa de Curtea de Apel Brasov in 28 februarie 2019, insa incheierea a fost atacata cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. In cele din urma, in 8 martie 2019, ICCJ a admis recursul avocatului si a dispus sesizarea CCR cu exceptia de neconstitutionalitate privind sintagma “cursul prescriptiei se intrerupe”.
Este vorba despre o sintagma din art. 155 alin. (1) Cod procedura penala care prevede urmatoarele:
“Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza”.
Practic, Inalta Curte si-a insusit argumentele avocatului brașovean Vladimir Ciolacu, iar in cuprinsul Deciziei 151/2019 sunt explicate cat se poate de limpede motivele pentru care sintagma “cursul prescriptiei se intrerupe” este neconstitutionala.
Astfel, instanta suprema arata ca textul de lege este unul imprevizibil, iar lipsa de reglementare a cazurilor si situatiilor in care poate interveni intreruperea prescriptiei raspunderii penale este de natura sa confere normei de drept penal, astfel cum este aceasta reglementata in prezent, un caracter neconstitutional. Inalta Curte explica de asemenea ca solutiile preconizate de acest text normativ nu trebuie aplicate aleatoriu, legiuitorul fiind obligat sa stabileasca conditii si criterii clare si precise. In realitate insa, dispozitiile referitoare la intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale nu sunt suficient de clare si de explicite, avand consecinte directe atat asupra acuzatului, cat si asupra instantelor.
Un aspect esential trebuie precizat. CCR discuta constitutionalitatea sintagmei “cursul prescriptiei se intrerupe” dupa ce, nu cu mult timp in urma a pronuntat o alta decizie cu impact major. O decizie la care de altfel se raporteaza si ICCJ in sesizarea catre CCR. Este vorba despre Decizia 297/2018, publicata in Monitorul Oficial in 25 iunie 2019, prin care s-a decis ca solutia legislativa care prevedea intreruperea cursului termenului prescriptiei raspunderii penale prin indeplinirea “oricarui act de procedura in cauza” este neconstitutionala. Prevedere care nu a fost modificata pana acum in raport cu decizia CCR.
Practic, in cazul in care Curtea va admite si ultima sesizare privind prescriptia, ceruta inclusiv de ICCJ, cea legata de sintagma “cursul prescriptiei se intrerupe”, articolul 155 alin. (1) din Codul de procedura penala va ramane fara aplicabilitate pana va fi pus in acord cu dispozitiile CCR.
Ce inseamna concret asta?
Practic, nu va mai exista o intrerupere a cursului prescriptiei, ceea ce inseamna ca termenele de prescriptie se vor aplica indiferent daca procedurile penale, in orice stadiu, sunt incepute. Cu alte cuvinte, nu se va mai ajunge la prescriptie speciala.
Nu este insa deloc un lucru negativ. Dimpotriva. O decizie de admitere a CCR va pune capat santajului practicat de procurori, care deschid dosare, fac din cand in cand acte de procedura in cauza, dar le tin cu anii la sertar, pentru a le da drumul atunci cand este momentul oportun, de cele mai multe ori scopul fiind fie eliminarea unor oameni politici care incurca planurile Sistemului, fie executarea oamenilor de afaceri intrati pe lista neagra.
Tocmai de aceea, CCR ar trebui sa se grabeasca cu pronuntarea unei solutii in aceasta speta, dar mai ales pentru a evita situatii in care inculpati ar ajunge sa fie condamnati in dosare in care ulterior s-ar constata, ca urmare a deciziei Curtii, ca termenul prescriptiei fusese in realitate implinit.
“Asigurarea calitatii actului normativ impune fundamentarea solutiilor legislative, pentru o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa, si impune stabilirea unor reguli privind integrarea armonioasa a proiectelor de acte normative in ansamblul legislatiei, unicitatea reglementarii, evitarea paralelismelor. Lipsa de corelare a actelor normative poate crea probleme de interpretare a legii, care pot avea consecinte in planul securitatii juridice. Impreciza, neclaritatea si lipsa de previzibilitate a reglementarii legale determina incalcarea exigentei calitative ca norma de incriminare sa fie lex certa, incompatibila astfel cu principiul legalitatii sanctiunilor de drept penal, raportat la art. 124 din Constitutie. O astfel de norma procesual penala care contravine exigentei de a fi lex certa este neconstitutionala. Sintetizand cele anterior expuse, aratam ca norma criticata este neconstitutionala prin aceea ca este lipsita de previzibilitate si claritate intrucat incidenta institutiei intreruperii termenului de prescriptie a raspunderii penale are a fi stapibilita in mod arbitrar, iar nu cu respectarea principiului legalitatii sanctiunilor de drept penal”, se arată în recursul avocatului Vladimir Ciolacu.