Arealul Metropolitan Braşov include 16 comunități urbane și rurale ce reunesc un număr de aproximativ 420.000 de locuitori și se întinde pe o suprafață de aproximativ 1.500 km².
Zona Metropolitană este constituită în jurul Brașovului, care este municipiu de rangul I și este singurul pol de creştere național din regiunea de dezvoltare Centru. În Zona Metropolitană sunt integrate 3 municipii (Braşov, Codlea și Săcele), 3 orașe (Ghimbav, Predeal și Râșnov) și 10 comune (Bod, Cristian, Crizbav, Hălchiu, Hărman, Prejmer, Sânpetru, Tărlungeni, Feldioara și Vulcan). Statutul de pol de creştere național implică faptul că în această zonă vor fi realizate cu prioritate investiții al căror impact este estimat la nivel regional.
Infrastructura rutieră
La nivelul Zonei Metropolitane Brașov, rețeaua de drumuri publice este corespunzător dezvoltată și asigură conexiunea rutieră atât în interiorul teritoriului analizat, între comunitățile componente, cât și cu alte localități de la nivelul Regiunii 7 Centru precum și cu alte zone metropolitane și aglomerări urbane
Densitatea drumurilor publice este de 27,8 km/100 km² teritoriu. Traficul auto în interiorul Zonei Metropolitane Braşov este foarte intens, de aceea drumurile europene/naționale sunt supra solicitate din următoarele motive: există un număr ridicat de navetiști care de deplasează zilnic spre/ dinspre locul de muncă. Unități de învățământ, zone comerciale etc.
Majoritatea navetiștilor folosesc autoturismul personal în condiţiile unor deficiențe majore ale sistemului de transport public de persoane actual, prezenta unor fluxuri mari de turiști, în special în weekend și pe perioada vacanțelor, care vin/pleacă din localitățile turistice ale zonei. În urma procesului de dezvoltare economică și socială a teritoriului metropolitan, multe familii din clasa de mijloc au luat decizia de a achiziționa o locuință într-una din comunitățile rurale limitrofe Municipiului Braşov. Motivele care stau la baza acestei decizii sunt legate de unele aspecte ce contribuie la un nivel ridicat de calitate a vieții (spațiu locativ disponibil considerabil mai mare decât în mediul urban, niveluri scăzute de poluare, acces facil la rețele de utilități etc.).
Efectele acestui fenomen se regăsesc în nevoia de mobilitate crescută. În general, familiile care au migrat în interiorul spațiului metropolitan dinspre urban către rural nu își desfășoară activitatea curentă (serviciu, școală) în localitatea de domiciliu. Din acest motiv, nevoile de mobilitate sunt acoperite cu ajutorul unuia sau două autoturisme personale (de cele mai multe ori) sau cu ajutorul serviciilor de transport persoane oferite în prezent de operatori privați în cadrul Planului Județean de Transport.
Transportul public la nivel metropolitan
În municipiul Braşov, transportul public este asigurat de către Regia Autonomă de Transport (R.A.T.), societate aflată în subordinea Consiliului Local al Municipiului Braşov.
Cea de-a doua localitate care beneficiază de transport public de călători este municipiul Săcele. Aici există o singură linie de transport care traversează localitatea de la un capăt la altul până în municipiul Braşov (dată fiind configurația teritorială a Municipiului Săcele care s-a dezvoltat de-a lungul unei singure axe).Parcul auto al RAGCPS este format din 14 autobuze (8 autobuze solo și 6 autobuze articulate) aflate în stare avansată de uzură astfel încât reînnoirea parcului este absolut obligatorie
„În afara localităților Braşov și Săcele, nici o altă localitate din arealul metropolitan Braşov nu dispune de sistem de transport public de persoane. La nivel metropolitan, sistemul de transport public de persoane este asigurat în prezent de operatori privați care dețin licențele de traseu conform Planului Județean de Transport (PJT) elaborat în 2008 și prelungit prin acte normative până la 31 decembrie 2013“, precizează Dragoș David, directorul Agenției Metropolitane Brașov.
Conform acestui plan de transport, principalele rute operate sunt cele care asigură legătura dintre Municipiul Braşov și localitățile limitrofe. Actualul plan județean de transport este perimat și nu reușește să asigure legătura între zonele de interes economic și social dezvoltate recent.
În prezent, localitățile ai căror cetățeni sunt beneficiarii transportului către Brașov nu au contract direct cu prestatorul, dar se solicită acordul primăriilor din aceste localități în vederea contractării.
Dezavantajele majore ale sistemului actual de transport public la nivelul arealului metropolitan sunt următoarele:
- • Vechimea parcului auto. Transportul este efectuat cu microbuze vechi, cu un grad ridicat de uzură.
- • Lipsa dotărilor de specialitate privind siguranța și confortul pasagerilor. Microbuzele utilizate de operatorii deținători de licență de traseu dispun, în marea majoritate, de dotări minimale privind siguranța și confortul pasagerilor. Deși transportul pasagerilor în picioare nu este permis conform legislației în vigoare, operatorii neglijează acest lucru și permit accesul călătorilor care nu mai au loc pe scaune. Aceștia dispun de un spațiu minimal și se expun pericolului de accidente în cazul unei opriri bruște a vehiculului. De asemenea, spațiul destinat bagajelor este minimal.
- • Întreg sistemul de transport judetean este configurat având Municipiul Braşov ca element central. Astfel, nu există legături între localități rurale care oferă diferite oportunități pentru populație. Spre exemplu, adolescenții din localitățile Hărman, Bod și Hălchiu nu au acces decât la liceele din Municipiul Braşov întrucât singurele trasee de transport public disponibile sunt cele către Municipiul Braşov. Limitele sistemului de transport public fac imposibilă valorificarea oportunităților date de liceele din Prejmer și Codlea.
- • Rutele de transport public fac uz excesiv de drumurile naționale (foarte aglomerate) și în multe cazuri ignoră rute acoperite de drumuri judeţene, mult mai accesibile din punct de vedere al nivelurilor de trafic, în special la orele de vârf.
- • Actualul sistem de transport de persoane la nivel judetean funcționează astfel încât operatorul de transport nu beneficiază de subvenții decât pentru anumite categorii de public. Din acest motiv, există o presiune constantă asupra operatorilor de a asigura viabilitatea financiară a sistemului. În aceste condiții, sunt frecvente cazurile în care operatorul decide să anuleze una sau mai multe curse unde nivelul de încărcare cu pasageri este foarte mic (ex. cursele operate la ore târzii, în interva
- • Transportul de persoane este generator de evaziune fiscală. Astfel, nu există puncte de vânzare a biletelor în toate stațiile, iar șoferul mijlocului de transport practică, în multe cazuri, încasarea sumelor pentru bilete fără emiterea efectivă a biletului. Acest comportament este practicat în condiţiile unei „complicități” din partea pasagerilor care acceptă să călătorească fără bilet. Evaziunea fiscală se practică cu acordul administratorilor operatorilor de transport dat fiind faptul că aceștia nu ia măsuri active pentru combaterea acestui fenomen.
Pentru a eficientiza sistemul metropolitan de transport, la începutul anului 2013 a fost constituită Asociaţia Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public Braşov. Această asociație are în componență 15 localități din arealul metropolitan Braşov alături de Agenţia metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov.
„Asociația de Transport Metropolitan, care este operabilă din 7 august 2013, va opera stațiile de călători, primite prin hotărâri de consiliul local cu titlul de folosință gratuită, va stabili condițiile de călătorie, se va ocupa de managementul traficului, va stabili tarifele. Fie că va fi vorba de RAT Brașov sau de alt operator privat, fiecare mașină va avea un dispozitiv electronic conectat la sistemul demanagement al AMB. Prin sistemul de e-ticketing, prin care se va monitoriza nivelul de dioxid de carbon, timpul de parcurgere al traseului, fluxul de călători, în funcție de care vom stabili orarul curselor“, precizează șeful Agenției Metropolitane, Dragoș David, pentru Ziarul Astra.
În prezent se lucrează la trei studii, în colaborare cu specialiștii Universității „Transilvania“: unul sociologic, pentru a vedea flucul de călători, unul economic, pentru a vedea care este tariful maximat pentru fiecare traseu în parte și unul tehnic, privind starea drumurilor pe trasee, stațiile, starea mijloacelor de transport și care sunt cele mai eficiente trasee.