România, o țară situată într-o zonă geografică predispusă la extreme meteorologice, a înfruntat de-a lungul istoriei valuri de căldură devastatoare, lăsând amprente adânci asupra populației și mediului înconjurător.
Află mai multe detalii despre valurile de căldură pe care le-a înfruntat țara noastră, dar și cât de dese vor fi în viitor aceste fenomene extreme.
Valuri de căldură în România, în trecut
Istoria ultimilor 130 de ani ne arată că, așa cum bine știu oamenii, luna iulie este în mod obișnuit foarte caldă. Primele valuri de căldură consemnate datează din 1916, urmate de cele din 1936 și 1951. Cu toate acestea, primul record național de temperatură a fost înregistrat la Giurgiu, în 1936, când s-au atins 42,8 grade Celsius. Acest record a rezistat timp de 20 de ani, până când a fost depășit cu 0,1 grade. În 1946, recordul a fost din nou doborât, de data aceasta la Strehaia, unde s-a înregistrat o temperatură de 43,5 grade.
Valuri de căldură semnificative au mai fost raportate în 1987, 2000, 2007, 2012 și 2015. Aproape fiecare deceniu din ultimii 130 de ani a înregistrat noi recorduri de temperatură, conform R3media.ro.
De exemplu, în iunie 1885, la Cluj (stația meteo de la Academie) s-au înregistrat 36,6 grade, un record care rămâne și astăzi maxima absolută a acestei luni pentru orașul de pe Someș. În mai 1889, la Satu Mare, au fost înregistrate 35 de grade, un record care încă rezistă. În anul Marii Uniri, 1918, luna iunie a adus maxime care încă reprezintă recorduri pentru acea lună: 40,6 grade la București și 36,6 grade la Târgu Mureș.
Cele mai intense valuri de căldură au avut loc în 1916, 1946, 1951, 1987, 2000, 2007, 2012 și 2015, când în multe stații meteo s-au depășit +40 de grade. Analiza acestor date arată că „valurile” sunt împărțite în mod egal între perioada 1900-2000 și 2000-prezent. Un aspect important de menționat este că, anterior, multe stații meteo erau situate în zone extraurbane, iar dezvoltarea urbană ulterioară le-a încadrat în mijlocul orașelor.
Un exemplu clasic este stația Filaret. În 1906, Dealul Filaretului era o zonă împădurită, cu clădiri rezidențiale răzlețe. În 2022, zona este complet urbanizată și asfaltată, ceea ce, în mod natural, duce la temperaturi mai ridicate decât cele înregistrate în 1906.
Valul de caniculă în 2024
Până în prezent, două episoade caniculare majore s-au evidențiat în mod deosebit: primul, în luna iunie, a adus un record nedorit, cel mai timpuriu cod roșu de caniculă din istoria țării, emis pe 22 iunie. Temperaturile au urcat vertiginos, depășind frecvent 35 de grade Celsius în multe zone, iar disconfortul termic a fost accentuat de umiditatea ridicată.
Al doilea val de căldură, cel din iulie, a fost și mai intens și de lungă durată. Recorduri vechi de zeci de ani au fost spulberate, termometrele indicând valori alarmante de peste 40 de grade Celsius în sudul și vestul țării. Nopțile tropicale, cu minime care nu coborau sub 20 de grade, au devenit o constantă, chiar și în zonele montane, sporind și mai mult disconfortul termic. Cea mai ridicată temperatură înregistrată în timpul acestui val a fost în jur de 42 de grade Celsius, în Dobrogea.
Cât de dese vor fi în viitor
Din păcate, previziunile specialiștilor și studiile recente cu privire la frecvența valurilor de căldură în România în viitor nu sunt deloc optimiste. Se estimează că, din cauza schimbărilor climatice, aceste fenomene extreme vor deveni din ce în ce mai frecvente, mai intense și mai persistente, conform unui studiu complex.
Conform celui de-al șaselea raport de evaluare al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), frecvența și intensitatea evenimentelor extreme de temperatură caldă, inclusiv valurile de căldură, au crescut deja semnificativ în perioada recentă și se așteaptă să continue să crească în viitor. La nivel global, un eveniment extrem de temperatură caldă pe uscat avea loc în medie o dată la 10 ani în perioada preindustrială (1850-1900). În prezent, cu o creștere de aproximativ 1,1 grade Celsius a temperaturii medii globale, aceste evenimente au loc în medie de trei ori în 10 ani.
În România, studiile arată că durata, întinderea și frecvența valurilor de căldură au crescut semnificativ în ultimii 70 de ani, maximul fiind atins în ultimii 15 ani. Se estimează că această tendință se va accentua în viitorul apropiat (2021-2050), în special în sudul țării, unde procentul de schimbare în numărul de valuri de căldură ar putea fi între 50% și 80%, iar durata acestora ar putea crește cu 30-80%, în funcție de scenariul climatic considerat.
Sursa: stirileprotv.ro
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!