Călin Georgescu a fost trimis în judecată marți în dosarul în care este acuzat că ar fi plănuit destabilizarea României, cu sprijinul mercenarilor conduși de Horațiu Potra, după anularea primului scrutin prezidențial prin decizia CCR din 6 decembrie, potrivit unor surse judiciare. Georgescu va fi judecat pentru complicitate la acțiuni contra ordinii constituționale, faptă pentru care riscă până la 10 ani de închisoare. În dosar sunt trimise în judecată, în total 22 de persoane, printre care și Horațiu Potra, considerat liderul grupului paramilitar.
Călin Georgescu, trimis în judecată pentru tentativă la lovitură de stat
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a finalizat, la 15 septembrie 2025, rechizitoriul în dosarul 6720/284/P/2024.
În 4 august, procurorii l-au anunțat pe Călin Georgescu că i-au schimbat încadrarea juridică în acest dosar, din instigare în complicitate la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și comunicarea de informații false, în formă continuată. Dacă este găsit vinovat, riscă între cinci și 10 ani de închisoare.
Potrivit legii, „întreprinderea de acţiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”. Complicele se pedepsește la fel ca autorul, deci el riscă între cinci și 10 ani de închisoare.
În august, avocatul Adrian Toni Neacșu, declara la Antena 3 CNN că infracțiunea de acțiune împotriva ordinii constituționale este cea mai gravă din prisma încadrării juridice: „Dintre acuzațiile aduse lui Călin Georgescu, este evident că cea de astăzi ( este cea mai gravă, cel puțin din prisma încadrării juridice.
Într-adevăr, infracțiunea aceasta majoră, acțiune împotriva ordinii constituționale, este pedepsită, pe încadrarea care i se impută domnului Georgescu, cu închisoare de la 10 la 20 de ani. Dumnealui i se reține forma de săvârșire a infracțiunii ca tentativă, adică (acțiunea) nu a fost dusă la bun sfârșit. Ceea ce înseamnă că, teoretic, ca să spunem așa, pedeapsa pe care o riscă este la jumătate, și anume de la 5 la 10 ani închisoare.”
De altfel, în martie, procurorul general, Alex Florența, declara că procurorii investighează întâlnirile pe care Horațiu Potra le-ar fi avut la Moscova, înainte de alegerile din decembrie 2024, dar și modul în care acesta a dus în țară arme și mari sume de bani.
Alex Florența a mai afirmat atunci că anchetatorii vor să afle cum au ajuns armele la membrii grupării lui Potra și de unde provin cei 3,3 milioane euro găsiți într-un seif.
De altfel, ancheta a scos la iveală și un depozit de armament și explozibili la locuința lui Potra Horațiu din Mediaș: 3 aruncătoare portative de grenade, 5 pistoale-mitralieră, 18 pistoale semiautomate, aproape 3.000 de cartușe, 40+ grenade de mână și proiectile pentru lansatoare, peste 1 kg echivalent trotil și materiale de inițiere.
Planul pus la cale de Călin Georgescu
Planul de destabilizare a României, prin inițierea de acțiuni menite să creeze haos cu ajutorul mercenarilor lui Horațiu Potra, a fost pus la punct de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul întâlnirii clandestine care a avut loc la ferma din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale, se arată în documentele Parchetului, din februarie.
Conform Parchetului, cu două zile înainte de anularea alegerilor din turul 1, adică pe 4 decembrie 2024, mercenarul Horațiu Potra, aflat la acel moment în Congo, este contactat de Andrei Avram, lider al grupării ‘Ciurarii’ (specializat în trafic de persoane și proxenetism), care i-a comunicat că ‘mâna dreaptă’ a lui Georgescu ar dori să poarte o discuție cu el.
Potra este de acord să se întâlnească cu Georgescu și pleacă spre România, făcând escală în Dubai. Ajuns în București, el se cazează la un hotel, unde fuseseră rezervate mai multe camere. Tot pe 4 decembrie 2024, Călin Georgescu l-a contactat telefonic pe Eugen Sechila, căruia i-a relatat despre existența unui plan pe care i-l va transmite când se vor întâlni, susținând că ‘îi va prinde ca într-o menghină pe cei care agresează familia’ și menționând că ‘după aceea îi setez eu’.
Planul „Viața sau Țara”
Ziua următoare, pe 5 decembrie, Romeo Mihai Anechitei, membru în dispozitivul de protecție al lui Georgescu, a trimis unor cadre MAI un mesaj text cu conținut alarmist, potrivit căruia exponenți ai clanurilor interlope ar fi primit arme de foc, acestora garantându-li-se exonerarea de răspundere penală.
‘Prin prisma faptului că demersul survenea diseminării pe rețelele de socializare a altor mesaje alarmiste, care făceau referire la faptul că autoritățile ar urmări uciderea unor participanți la proteste, pentru a justifica decretarea stării de urgență, apreciem că mesajul lui Romeo Mihai Anechitei inocula faptul că interlopii ar fi fost înarmați de autorități, urmărind astfel decredibilizarea instituțiilor statului român și crearea unui sentiment de teamă în rândul populației’, spuneau procurorii.
În dimineața zilei de 7 decembrie 2024, are loc celebra întâlnire în condiții de clandestinitate de la ferma din Ciolpani, unde participă Călin Georgescu, Horațiu Potra, Eugen Ionuț Sechila, Alexandru Ștefan Vornicu – șoferul lui Georgescu Călin și bodyguardul acestuia – Marin Burcea.
Călin Georgescu, trimis în judecată pentru tentativă la lovitură de stat
În opinia Parchetului, întâlnirea prezintă o importanță deosebită, pentru modul în care se vor derula evenimentele ulterior.
‘Probele administrate dovedesc că Georgescu a acționat ca un lider strategic al întâlnirii, fiind cel care a inițiat contactul și a reunit participanții într-un cadru controlat. Telefonul primit în dimineața zilei de 07.12.2024 de proprietarul fermei și sosirea treptată a participanților sugerează o organizare atentă, menită să evite suspiciuni și să asigure un mediu izolat, ferit de ochii publicului. La ferma din Ciolpani, participanții menționați anterior au avut o discuție în condiții de confidențialitate, lucru confirmat de probele de la dosar, participanții fiind foarte preocupați de anularea alegerilor prezidențiale.
Discuțiile au fost conduse de Călin Georgescu, el fiind și cel care i-a chemat în acea locație pe Horațiu Potra, Ionuț Sechila și celelalte persoane din anturajul acestora. De altfel, dacă Georgescu era un obișnuit al locului, ceilalți se deplasau pentru prima oară în respectiva locație. Prin atitudinea sa dominantă, el a stabilit regulile interacțiunii, a impus tăcerea în fața personalului fermei și a dictat desfășurarea evenimentului, demonstrând o autoritate incontestabilă asupra celorlalți participanți’, se mai arată în documentele Parchetului.
Anchetatorii spun că modul în care a avut loc această întâlnire și evenimentele ulterioare ‘conduc în mod clar la concluzia că a fost pus în discuție un plan bine structurat, care a început să fie implementat imediat după reuniune’.
‘Secvența logică a acțiunilor și corelarea acestora cu discuțiile purtate au vizat stabilirea unor direcții obiective precise. Rapiditatea și coerența cu care s-au desfășurat evenimentele ulterioare demonstrează că participanții au urmărit punerea în aplicare a unor decizii strategice, planificate minuțios. Prin organizarea ei într-un cadru privat, cu participanți atent selectați și un grad ridicat de secretomanie, Călin Georgescu a demonstrat o strategie calculată pentru a influența deciziile și a coordona acțiunile celor prezenți. Ulterior, acțiunile lui Horațiu Potra și declarațiile publice ale lui Călin Georgescu sugerează că această întâlnire a fost o etapă pregătitoare pentru evenimente destabilizatoare menite să creeze haos și nesiguranță, afectând astfel procesul democratic’, este concluzia procurorilor.
Imediat după întâlnirea de la Ciolpani, Călin Georgescu l-a apelat pe Dan Ciprian Grăjdeanu, liderul organizației radical – naționaliste ‘Frăția Ortodoxă’ și un apropiat al lui Eugen Sechila, căruia i-a menționat că, în cursul zilei următoare, va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, încheind apelul prin sintagma ‘Viața sau Țara’.
Pe 8 decembrie 2024, Potra și mercenarii lui se deplasează spre București pentru a organiza acțiuni de destabilizare, însă sunt interceptați pe drum de polițiști și reținuți.
„Mers peste ei și dat foc”. Horaţiu Potra urmărea să creeze haos cu ajutorul a 20 de mercenari de elită
Gruparea înarmată a lui Horaţiu Potra, formată din mercenari cu o vastă experienţă în operaţiuni de destabilizare şi tactici de gherilă, era pregătită să creeze haos în România după anularea alegerilor prezidenţiale din luna decembrie, se arată în documentele procurorilor.
”Acțiunile inculpatului Georgescu Călin, materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat (ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre cei doi, precum și de acțiunile subsecvente ale inculpatului Georgescu Călin, dintre care se impun a fi evidențiate demersul de contactare a numitului Dan Ciprian Grăjdeanu, lider al organizației radical-naționaliste Frăția Ortodoxă, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator, și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul emisiunii ”Culisele statului paralel” difuzată de postul de televiziune Realitatea Plus în seara zilei de 07 decembrie 2024),
au întreținut, respective întărit rezoluția infracțională a inculpatului Potra Horațiu care, în precedent, a desfășurat o serie de activități în vederea asigurării participării unui număr mare de persoane la protestele ce urmau a avea loc pe raza municipiului București, prin rezervarea unor camere de hotel, adresarea unor mesaje de instigare la proteste cu caracter violent, precum și realizarea unor demersuri în vederea asigurării participării unor persoane cu pregatire paramilitară, și care îi împărtășeau convingerile radicale și predispoziția la violență..
Ca urmare a planului agreat cu inculpatul Georgescu Călin, inculpatul Potra Horațiu a organizat/coagulat un grup de 21 persoane, condus de către el, din care făceau parte inculpații Potra Dorian, Potra Alexandru Cosmin, Lup Andrei-Florin, Borișcă Cristian-Sergiu, Comiza Adrian Inocențiu, Dragoman Vasile Leonard, Hauptman Manfred Ioan, Lascu Bogdan Florin, Lechințan Traian, Lup Ioan, Moldovan Dionisie, Mureșan Ovidiu Claudiu, Panța Dan Cristian, Szanto Daniel, Timofti Constantin, Lăpădatu Claudiu-Marian, Apahidean Marius-Samuel, Dărăbanț Matei, Aniței Iulian și Goloșoiu Mihail Alex, care s-a întrunit în data de 07 decembrie 2024, în jurul orelor 21:30- 21:45, la cafeneaua ART CAFFE din mun. Mediaș, jud. Sibiu, iar în cadrul acestuia s-a stabilit, la inițiativa lui Potra Horațiu, acceptată de către membrii constituenți, deplasarea spre mun. București cu 7 autoturisme, urmând ca după ajungerea în capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației, proteste care însă urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a inculpatului Georgescu Călin, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională”, potrivit procurorilor.
Horaţiu Potra, fiul său Dorian Potra şi fratele – Alexandru Potra au fost arestați în lipsă.
Călin Georgescu are patru dosare deschise pe numele lui.
Până acum fusese trimis în judecată în cel privind propaganda legionară. În acea anchetă, Georgescu a fost acuzat de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată. În acest dosar el e sub control judiciar.
Alte dosare în care fostul candidat prezidențial este cercetat se referă la infracțiuni precum constituirea unui grup fascist și finanțare ilegală a campaniei electorale.