Bugete. În 2024, marile companii alimentare din Marea Britanie au crescut semnificativ bugetele alocate pentru publicitatea la produse nesănătoase, investind cu 26% mai mult decât în anul anterior. Potrivit The Guardian, suma totală a ajuns la 420 de milioane de lire sterline, chiar înainte ca noile reguli de reglementare a reclamelor pentru alimente bogate în zahăr, sare și grăsimi (HFSS) să intre în vigoare din luna octombrie.
Creșterea investițiilor în reclame, corelată cu vânzări mai mari de gustări nesănătoase
Observer notează că această creștere semnificativă a cheltuielilor în publicitate a fost însoțită de un salt în vânzările de produse nesănătoase. Brandurile de top au vândut cu 45,4 milioane mai multe pachete de ciocolată, prăjituri și chipsuri, ceea ce subliniază eficiența campaniilor de marketing agresiv.
Reguli mai stricte pentru publicitatea la alimente nesănătoase începând cu octombrie 2024
Începând cu octombrie, în Marea Britanie vor fi interzise:
-
Reclamele TV pentru alimente HFSS înainte de ora 21:00
-
Publicitatea online a acestor produse, indiferent de oră
Aceste măsuri sunt parte din strategia guvernamentală de combatere a obezității, o problemă tot mai gravă în Regatul Unit.
Industria alimentară: tactici asemănătoare industriei tutunului?
Campaniile de sănătate publică din Marea Britanie susțin că marii producători de alimente aplică metode similare cu cele folosite de industria tutunului. În multe cazuri, reclamele promovează brandul și logo-ul, nu produsele în sine – ceea ce le permite să evite restricțiile.
Un exemplu este celebrul spot Cadbury cu gorila care cântă la tobe, care poate fi difuzat în continuare, atâta timp cât nu apare produsul concret.
Canalele de publicitate neafectate: postere, podcasturi, influenceri
Noile reguli nu acoperă toate formele de publicitate. Companiile profită de lacune legislative și continuă să se promoveze prin:
-
Afișe stradale și panouri publicitare
-
Reclame audio pe platforme precum Spotify și podcasturi
-
Colaborări cu influenceri pe rețelele sociale
Aceste canale rămân neacoperite de interdicții și sunt intens exploatate pentru a menține vizibilitatea brandurilor de junk food.
Inechitate socială: zonele defavorizate, cele mai expuse la publicitatea pentru junk food
Un studiu realizat de organizația Bite Back 2030 arată că, în orașe precum Liverpool, Birmingham și Newcastle:
-
44% dintre reclamele pentru produse HFSS apar în zonele cele mai sărace
-
Doar 4% apar în zonele cele mai bogate
Aceste date sugerează o distribuție inegală a marketingului alimentar, cu impact negativ disproporționat asupra copiilor din medii vulnerabile.
Reacții din industrie și autorități: reguli contestate, bugete în pericol
Archie Norman, președintele Marks & Spencer, a criticat reglementările, afirmând că ar putea afecta chiar și reclamele tradiționale de Crăciun.
La rândul său, Rob Newman (ISBA) avertizează că impactul asupra reclamelor de brand ar putea însemna:
-
Sute de milioane de lire pierdute
-
Campanii anulate
-
Redirecționarea bugetelor în afara Regatului Unit
Critici: „Un ultim val de reclame pentru alimente nesănătoase”
Katharine Jenner, directoarea Obesity Health Alliance, subliniază că:
„Asistăm la un ultim val de reclame pentru produse nesănătoase înainte ca regulile să intre în vigoare. E dovada clară că autoreglementarea nu a funcționat.”
Ea atrage atenția asupra „tehnicilor sofisticate” prin care companiile continuă să țintească publicul tânăr, promovând alimente ultraprocesate.
Situația actuală a obezității în Marea Britanie
Datele recente arată că:
-
În 1980, doar 6% dintre bărbați și 9% dintre femei erau obezi
-
În 2022, procentul a urcat la 28% dintre adulți
-
Două treimi din calorii provin din alimente procesate și ultraprocesate
Aceste statistici justifică introducerea unor reguli stricte privind publicitatea alimentară, menite să protejeze sănătatea publică, în special a copiilor.
Concluzie: Reglementări esențiale, dar cu efecte limitate
Noile restricții privind publicitatea la alimente nesănătoase reprezintă un pas important în combaterea obezității, dar efectele lor pot fi limitate dacă lacunele legislative rămân neacoperite. Fără o reglementare coerentă a tuturor canalelor de promovare – inclusiv social media, podcasturi și influencer marketing – industria alimentară va continua să influențeze negativ preferințele alimentare ale copiilor.
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!