Anamaria Guguian ne aduce bucuria dansului și reconectarea cu natura. Brașovul un oraș al artelor? De ce nu? Trebuie doar să îl descoperi, să îi cunoști oamenii, locurile, și mai ales pasiunea cu care artiștii urbei trăiesc și respiră această lume a artelor.
Dacă în urmă cu mulți ani orașul nostru era mai cunoscut că fiind doar un oraș industrial, putem spune că Brașovul este acum un oraș animat artistic. Sunt adesea întrebată unde întâlnesc oamenii pe care îi prezint, și vă răspund simplu: aici în Brașov, ne sunt alături, ne invită să îi cunoaștem.
Și cum de fiecare dată spun povestea întâlnirii, azi va pot spun că Anamaria Guguian este tânăra care a avut un rol important în traseul meu în lumea atelierelor. Este una din primele persoane care a avut încredere în visul meu, și care a contribuit la acest vis.
Pe atunci, și asta era în 2014, nu știam pasiunea ei pentru dans, aveam să o descoper puțin mai târziu.
Cine este Anamaria Guguian?
Anamaria este fondatoarea proiectului I Dance You. Susține oamenii în procese de cunoaștere de sine prin intermediul dansului și al mișcării terapeutice. În cadrul programelor pe care le propune, creează spații de exprimare autentică, emoțională și profundă.
În prezent, însoțește o comunitate locală de dansatori în continuă expansiune care își propune să promoveze dansul ca o cale de auto-cunoaștere și (re)conectare. O cale deschisă pentru toată lumea indiferent de vârstă, sex, cultură sau abilități. Este consilier pentru dezvoltare personală, performer și facilitator de ateliere de mișcare creativă pentru copii în cadrul unui centru cultural din Brasov.
Care au fost primii tăi pași în lumea dansului? La ce vârstă ai început?
Anamaria: Primii mei pași în lumea dansului i-am făcut la 6 ani când am început cursul de arte marțiale. Probabil vă întrebați ce legătură au una cu alta, dar au cea mai firească relație artele marțiale și arta dansului.
Acolo, la cursurile de arte marțiale am învățat mișcări de coordonare, echilibru, sincron și cel mai important. Am învățat ce înseamnă focusul, atenția interioară. Si cum să îmi coordonez mișcarea cu această percepție a ceea ce se întâmplă în interiorul meu.
Am fost și la cursuri de dans de societate, dar nu m-au atras deloc: erau mulți copii și o profesoară care țipa la noi dacă nu făceam bine. Am renunțat după cîteva sesiuni. Dar arte marțiale am coninuat să practic de performanță și cred că mi-au modelat corpul și personalitatea într-un fel aparte.
Ai studiat dansul? Baletul?
Anamaria: Nu într-o școală clasică. Am studiat istoria artei la Universitatea de Arte din București. Iar în paralel am început să frecventez cursuri de dans contemporan și contact improvisation. Am început să călătoresc în Europa sau să organizez cursuri cu profesori de prin alte țări sau orașe pentru a mă perfecționa.
Aș putea spune că sunt o dansatoare cu un parcurs atipic în acest sens. Dar simt că într-un fel acest lucru mi-a oferit și libertatea de a mă modela după propriile convingeri. Am ales de fiecare dată cu ce profesori vreau să lucrez. Am putut să studiez exact ceea ce m-a atras. Balet am făcut cam un an, dar nu am simțit că vreau să continui.
Personal mă fascinează mai mult cum se simte un dans, mai degrabă decât cum arată. Iar baletul, cel puțin la nivelul la care am putut eu să îl practic, era prea mult despre forme exterioare și fixe.
Câte ore pe zi dansezi?
Anamaria: Nu am o medie. Fluctuează foarte mult. Dar am cursuri, laboratoare sau repetiții în aproape toate zilele săptămânii. Am și zile în care nu dansez, în care mă odihnesc și mă regenerez. Dar și în acele zile fac, de cele mai multe ori, puțină mișcare pentru a mă simți mai bine în corp.
Care este cel mai drag proiect al tău în acest domeniu?
Anamaria: Iubesc ceea ce fac și sunt extrem de recunoscătoare că dansul a devenit, în timp, activitatea mea principală. Proiectul meu cel mai mare și mai de suflet este I Dance You. Cuprinde trei direcții principale: proiectele mele artistice, terapiile corporale și proiectele de educație culturală.
Toate aceste direcții îmi sunt dragi și se împletesc armonios în ritmul meu de lucru.
Ce dorești să transmiți prin dans?
Anamaria: Îmi doresc ca atunci când oamenii mă privesc dansând sau când participă la atelierele mele de dans, să-și aducă aminte de firescul sentimentului de a ne exprima prin corp. Aș vrea să transmit faptul că trupul nostru este mult mai mult decât un vehicul pentru creier.
Corpul are propria sa înțelepciune și poate fi accesată de noi toți dacă ne deschidem spre a-l asculta. Cred că lumea aceasta ar fi mult mai sănătoasă și mai armonioasă dacă oamenii ar dansa mai mult.
Într-o lume tot mai mult digitalizată, automatizată, sunt oamenii interesați de dans?
Anamaria: Da, mai sunt. Și cred că din ce în ce mai mulți oameni se întorc la practici sănătoase și simple pe care strămoșii noștri le făceau în mod natural: dansul, cântatul, lucrul manual, etc. În plus, din ce în ce mai mulți specialiști din domeniul psihologiei sau neuroștiinței recomandă dansul și mișcarea ca terapii complementare.
Ce-i drept, încă sunt și foarte mulți adulți reticenți și rușinați de corpul lor în mișcare. Dansul apasă multe butoane intime și vulnerabile pentru omul contemporan. Din păcate ne-am deconectat de firescul de a dansa împreună, pe un ritm comun și totuși, de acolo a început dansul.
Ne poți spune despre cel mai îndrăzneț proiect al tău?
Anamaria: Ca artistă, m-a interesat întotdeauna să lucrez cu limitele stabilite de societate. Să chestionez tradițiile, să provoc spectatorul să iasă din zona de confort. Astfel, mai toate proiectele mele au avut un element „îndrăzneț”.
Dar poate una din instalațiile mele mai curajoase a fost Dancing Box, o cutie de 1 m2 cu o înălțime de 2 m, unde eu dansam cu câte un om, pe rând. Un performance unu la unu în care petreceam preț de un dans cu un spectator. Impărtășind un moment foarte intim și adesea intens.
Aș mai menționa aici și mai toate proiectele la care am lucrat cu coregraful Cosmin Manolescu. De exemplu, ultimul proiect, Private Bodies, unde am dansat o piesă coregrafică în casele mai multor oameni din Brașov.
Conexiunea cu natură ajută în dans?
Anamaria: Conexiunea cu natura ajută în viață pentru că ne reconectează la viața și la natura noastră umană. Prin urmare, implicit ajută și în dans.
Atunci când suntem în natură ne conectăm mai intens la simțurile noastre și la corp, ne destindem mai ușor și ne dăm voie să fim noi un pic mai mult.
Care a fost momentul în care ai simțit că acesta este drumul tău?
Anamaria: Țin minte exact momentul pentru că a fost unul foarte special. Eram într-un vestiar și mă schimbam pentru a începe un curs de dans. Ș
i aveam o emoție specifică în mine: o bucurie pentru că știam că urma să mă mișc, pentru că eram cu oameni care iubeau la fel de mult dansul ca și mine și pentru că simțeam că nu aș vrea să fiu în altă parte în acel moment. Și îmi amintesc cum atunci parcă timpul s-a oprit în loc și am simțit cu toată ființa mea că eu asta vreau să fac pentru tot restul vieții mele: să dansez.
Au mai trecut apoi vreo trei ani buni până mi-am asumat total acest drum, dar acela a fost momentul care a declanșat totul.
Brașovenii te identifica cu proiectul “I dance You”, ne poți explica acest nume? Cum l-ai ales?
Anamaria: Da, numele proiectului meu, I Dance You, a pornit de la o idee simplă. Simt că prin acest proiect îmi arăt iubirea față de lume. Dansul este felul meu de a iubi lumea. Așa că am pornit de la I love you și am ajuns la I Dance You.
Care au fost sau sunt provocările unui mic antreprenor în domeniul artistic?
Anamaria: Cred că cea mai mare provocare este să pot rămâne în energia creației atunci când provocările ce țin de administrarea unui mic business apar. Faptul că pe lângă proiectele artistice și cele de educație a trebuit adesea să jonglez cu chestiuni ce țin de marketing, promovare și project management, a fost uneori copleșitor.
Dar am învățat în timp să mă odihnesc când e prea mult, să mă retrag când e prea copleșitor și să cer ajutorul atunci când nu mă descurc. Acum e mai bine și simt că devine și mai bine pe măsură ce dezvolt proiectul I Dance You.
Ai avut vreun moment în care ai spus „renunț”?
Anamaria: Am renunțat adesea la proiecte în care simțeam că nu mai răzbesc, dar la dans nu am avut până acum nici un moment în care să mă gândesc că renunț.
Ai vreun regret? Legat de această activitate?
Anamaria: Nu am nici un regret legat de activitatea mea de dans. Poate acum câțiva ani aș fi răspuns altfel, dar astăzi, când mă uit în urmă, înțeleg că toate s-au așezat în parcursul meu la locul potrivit și m-au adus unde sunt astăzi.
Iar la final, de ce iubim Brașovul?
Anamaria: Brașovul este locul în care este suficientă liniște ca să îți poți fărâmița gândurile pe străduțe mici și pustii și să le regăsești apoi în plimbare pe serpentinele spre Tâmpa. Brașovul e plin de oameni blânzi și respectuoși care mă fac să mă simt în siguranță. E curat și bun, cu foarte multă natură împrejur și de aceea îl iubesc.
Pe Anamaria o puteți descoperi AICI
Pe aceeași temă:
Te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!