Social

Braşovul mai are nevoie de cel puţin zece grădiniţe şi patru creşe

NewsBv

Foto: arhiva

Autorităţile locale şi-au propus ca în următorul an să elimine aglomeraţia din creşele şi grădiniţele braşovene prin crearea unor noi locuri pentru preşcolari. În municipiul Braşov există şapte creşe, ce oferă 650 de locuri, şi în jur de 50 de grădiniţe, dar acestea nu mai fac faţă cererilor crescute.

Problema locurilor din grădiniţe şi creşe a devenit stringentă în ultimii ani, fapt ce-i îngrijorează pe proaspeţii părinţi, care fac tot ce le stă în putinţă ca să prindă un loc pentru copilul lor în unităţile de stat. Deşi au apărut ca alternativă grădiniţe şi creşe particulare, nu toţi părinţii îşi permit să-şi înscrie copiii acolo din cauza tarifelor mari.

Din cauza aglomeraţiei, în unele grădiniţe din Braşov s-a ajuns ca numărul micuţilor dintr-o grupă să depăşească chiar şi 30, cu toate că în conformitate cu normele impuse într-o grupă nu ar trebui să fie mai mult de 20 de preşcolari.

„De exemplu, la Grădiniţa nr. 36, din al cărei Consiliu de Administraţie fac parte, s-a renunţat la sala de mese şi a fost transformată în sală de clasă. Cu toate acestea, sunt grupe cu câte 30 de copii. Practic, nu era obligatoriu ca o grădiniţă să aibă şi sală de mese, însă, se pare, că o clasă în plus nu a fost suficientă”, a precizat consilierul local Iulian Mara. Din estimările făcute de autorităţi, ar mai fi nevoie de aproximativ zece grădiniţe şi încă patru creşe noi. „Una dintre preocupările noastre este găsirea fondurilor necesare din bugetul pe anul viitor pentru a demara construcţia unor astfel de unităţi, dar şi îmbunătăţirea condiţiilor existente”, a asigurat consilierul local.

Până acum, nu s-a investit în şcoli în funcţie de urgenţe!

De cealaltă parte, viceprimarul Adrian Atomei, a precizat că, va trebui făcută o prioritizare a investiţiilor în şcoli. „Chiar dacă s-au făcut anumite lucrări în şcoli şi grădiniţe nu s-au făcut în funcţie de priorităţi şi urgenţe. De exemplu, la Şcoala nr. 12, de pe strada De Mijloc, încălzirea este asigurată de sobe care funcţionează cu gaz metan, sistem care nu mai este conform cu actualele cerinţe ce vizează funcţionare unei şcoli. Ar trebui să investim cât mai repede într-o centrală termică, fiindcă în respectiva zonă nu există sistem centralizat de termoficare pentru a racorda unitatea la Tetkron. Totodată, şi tâmplăria are o vechime considerabilă”, a explicat Atomei. Acesta speră că în vacanţa pe care o au elevii în noiembrie se vor putea efectua măcar lucrările de schimbare a geamurilor şi tâmplăriei, urmând să se caute şi o soluţie de finanţare.