La începutul lunii decembrie, Sergiu Nicolaescu, care în legislatura 2008-2012 a fost senator PSD, le mulţumea colegilor în ultima şedinţă de plen a Camerei superioare a Parlamentului pentru anii petrecuţi împreună, anunţând că nu a mai dorit să candideze la alegerile din 9 decembrie pentru că a vrut ca anii „puţini de trăit” care i-au mai rămas să îi termine în profesia sa.
„Stimaţi colegi şi colege, vreau să vă mulţumesc pentru aceşti patru ani minunaţi pe care i-am petrecut împreună, pe care dumneavoastră mi i-aţi dăruit. (…) Mai am puţini ani de trăit şi mi-am dorit să-i termin în profesia mea. Pentru acest lucru nu am participat la alegeri şi vreau astăzi să vă spun un sincer ‘La revedere’ şi să vă spun în acelaşi timp ‘La mulţi ani’ şi ‘Sărbători fericite!'”, a transmis Nicolaescu.
La iniţiativa lui s-a înfiinţat Comisia senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, pe care a şi condus-o iniţial. A fost senator FSN de Braşov (1990-1992), în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator PDSR în circumscripţia Vrancea, ulterior în legislatura 2000-2004 senator PSD de Arad. La alegerile parlamentare din noiembrie 2004 nu a mai candidat. În 2004 a fost numit de Ion Iliescu membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române. La alegerile de la 30 noiembrie 2008, a obţinut cel de-al cincilea mandat în Parlament, devenind senator de Bucureşti din partea PSD. În ultima legislatură a fost preşedintele Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat. La alegerile parlamentare din 2012, Nicolaescu a anunţat că nu mai candidează, spunând că vrea să se dedice exclusiv profesiei.
Filmografia sa impresionantă cuprinde pelicule la care, în afară de regizor sau coregizor, este în egală măsură actor sau scenarist cu certe calităţi. După numărul de filme realizate (peste 50 de lungmetraje), Sergiu Nicolaescu este, de departe, regizorul cel mai productiv din cinematografia autohtonă, situându-se în acelaşi timp la nivelul celor mai activi cineaşti în plan internaţional.
De-a lungul carierei a abordat o largă arie tematică şi de gen (inclusiv filmul de actualitate, serialul de televiziune, comedia, drama psihologică, filmul biografic), însă certa sa vocaţie se dovedeşte a fi superproducţia de inspiraţie istorică şi filmul de acţiune.
Selectiv, din filmografia sa cităm: ‘Mihai Viteazul’ (1970), ‘Cu mâinile curate’ (1972), ‘Chemarea aurului’ (1973), ‘Nemuritorii’ (1974), ‘Un comisar acuză’ (1974), ‘Accident’ (1976), ‘Osânda’ (1976), ‘Nea Mărin Miliardar’ (1978), ‘Revanşa’ (1978), ‘Ultima noapte de dragoste’ (1979), ‘Capcana mercenarilor’ (1981), ‘Wilhelm Cuceritorul’ (serial TV, 1981), ‘Ringul’ (1983), ‘Ciuleandra’ (1984), ‘Francois Villon – poetul vagabond’ (1987), ‘Mircea’ (1988), ‘Coroana de foc’ (1990), ‘Oglinda – Începutul adevărului’ (1993), ‘Punctul zero’ (1995), ‘Triunghiul morţii’ (1999), ‘Orient Expres’ (2004), ’15’ (2005), ‘Supravieţuitorul’ (2008), ‘Carol I’ (2009), ‘Poker’ (2010, cea de-a doua comedie din cariera sa regizorală, după ‘Nea Mărin Miliardar’).
Reacții la moartea Maestrului
În faţa evenimentului trist al morţii marelui om de cultură Sergiu Nicolaescu, comunitatea oraşului Râşnov îşi exprimă tristeţea profundă pentru pierderea unui prieten important şi îşi face datoria de onoare să omagieze faptele care au făcut istorie pentru oraşul Râşnov.
Aşa cum a declarat într-un interviu acordat în anul 2009, Râşnovul a fost pentru Sergiu Nicolaescu unul dintre locurile preferate pentru realizarea filmelor sale istorice. Datorită regizorului Sergiu Nicolaescu, cetatea Râşnov a devenit cetatea nemuritorilor cinematografiei româneşti: Amza Pellea, Colea Răutu, Ilarion Ciobanu, Gheorghe Dinică, Jean Constantin, Gina Patrichi.
După anul 2008, dragostea şi respectul pentru istorie a însemnat şi implicarea sa în lupta pentru apărarea monumentului naţional Cetatea Râşnov. Alături de alţi mari actori români, ca Mircea Diaconu sau Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu a fost alături de noi în momentele grele ale luptei pentru recuperarea cetăţii Râşnov.
În septembrie 2009, preşedintele Comisiei de Cultură din Senatul României, Sergiu Nicolaescu, a iniţiat Petiţia pentru susţinerea comunităţii râşnovene în lupta pentru revenirea cetăţii Râşnov în mod definitiv şi irevocabil în proprietatea oraşului Râşnov.
Personalitate incontestabilă a filmului istoric românesc, om de însuşiri excepţionale, regizorul, actorul şi producătorul Sergiu Nicolaescu, a susţinut din anul 2009, încă de la prima ediţie, Festivalul Internaţional de Film Istoric Râşnov, eveniment cultural important pentru promovarea prestigiului oraşului nostru.
Sergiu Nicolaescu a jucat un ,,rol” pozitiv în devenirea oraşului nostru ca Staţiune turistică de interes naţional şi ne înclinăm cu recunoştinţă pentru prezenţa sa activă în istoria recentă a oraşului nostru.
Prin tristul eveniment al dispariţiei omului de cultură Sergiu Nicolaescu, Râşnovul s-a împuţinat. A rămas însă cu mari şi neuitate amintiri, care cu greu se întâlnesc, care îi aduc prestigiu şi mândrie. Pentru toate acestea, inspiraţi de titlul ultimului său film realizat în cetate, comunitatea noastră îl preţuieşte pe Sergiu Nicolaescu între ,,nemuritorii” istoriei Râşnovului.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Adrian Ioan Veştea, primarul oraşului Râşnov
Nicolae Pepene, directorul Direcţiei de Cultură Râşnov, directorul Festivalului Internaţional de Film Istoric Râşnov