Conform unei decizii a Guvernului, şapte termocentrale şi grupuri energetice, care mai erau funcţionale în ţară, vor fi scoase din funcţiune până în anul 2019, din cauza emisiilor poluante pe care le generează. Între primele vechi centrale electro-termice pe care se va pune lacăt anul acesta se numără cele două grupuri de câte 50 de MW aparţinând CET Braşov.
Acestea nu au mai funcţionat efectiv din 2011, de când societatea a intrat în insolvenţă, iar, de atunci, producţia de agent termic în municipiu a fost asigurată de motoare termice, care produc în cogenerare (producerea simultană, în acelaşi proces, de energie termică şi energie electrică).
„Grupurile nu au mai funcţionat însă, în cazul în care era necesar puteau fi pornite să asigure atât energie termică, cât şi producţia de energie electrică. Acestea nu au mai fost utilizate din momentul în care CET Braşov a intrat în insolvenţă”, ne-a explicat Adrian Dinulescu, directorul Tetkron Braşov, societatea din subordinea Consiliului Local, care se ocupă în prezent de distribuţia energiei termice în municipiul Braşov.
CET Braşov deţine 86 de hectare de teren în municipiul Braşov şi câteva zeci de clădiri. Firma a fost înfiinţată în 1986 cu scopul de a asigura agentul termic către toate marile foste uzine ale Braşovului, cât şi pentru braşoveni. Odată cu căderea industriei braşovene, agentul termic produs de CET Braşov a devenit tot mai scump, pierderile de pe sistem tot mai mari, fiind nevoie în fiecare an de sume considerabile pentru subvenţionarea producţiei de apă caldă şi căldură.
În cele din urmă, Consiliul Local Braşov, unicul acţionar al firmei, a admis insolvenţa acesteia, în acest moment alimentarea cu energie termică fiind preluată de societatea Tetkron. Datoriile CET Braşov se ridică la 403,215 milioane de lei, aproximativ 88,23 milioane de euro şi mai mult de jumătate din această sumă, aproximativ 290 milioane de lei, sunt datorii faţă de bugetul statului.
