Până și gunoiul a ajuns să se fure în ziua de astăzi. Nu este vorba de orice gunoi, ci de cel reciclabil. Dacă fier deja nu prea se mai găsește pe la platformele de gunoi, în ultima vreme plasticul e mai ceva ca „aurul” și dispare inclusiv din containerele de mari dimensiuni de tip clopot care sunt destinate special pentru reciclare.
Acestea sunt mană cerească pentru cei care își câștigă traiul din furtul de PET-uri și alte mase plastice, mai ales că deja în aceste recipiente sunt sortate și nu mai este nevoie de prea multă muncă. Legea salubrizării s-a modificat anul trecut, iar noile prevederi legislative stabilesc foarte clar că adunarea oricăror deşeuri din containerul de gunoi este considerată furt. Potrivit legii, oamenii care îşi câştigă existenţa din colectarea şi vinderea deşeurilor reciclabile la punctele de colectare din oraş nu numai că pot lua amenzi, dar se pot alege şi cu dosar penal.
Platformele „anti-furt”, distruse
Autoritățile brașovene au început o adevărată luptă cu „reciclatorii”, mai ales că Brașovul are rezultate slabe în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor, lucru remarcat și de către Reprezentanții Ecorom Ambalaje, inițiatorii campaniei „Orașul reciclării”, care premiază comunitățile care adună cele mai mari cantități de deșeuri reciclabile.
Aceștia au avut o întâlnire cu reprezentații Primăriei Brașov, Poliției Locale și celor doi operatori de salubritate din municipiu Comprest și Urban, tocmai pentru a identifica soluții pentru stoparea acestui fenomen de furt al gunoiului reciclabil. Potrivit legislației, singurii abilitați să colecteze deșeurile reciclabile sunt cele două firme de salubrizare care au semnat contract cu Primăria Brașov. Tocmai pentru a se stopa furturile s-au luat mai multe măsuri, de amenajarea unor platforme care să poată fi ținute sub cheie sau de platforme încuiate, numai că nu au avut efectele scontate, în goana după „reciclabile”, hoții distrugând încuietorile și capacele containerelor.
„Prin concesionarea serviciului de salubrizare, ne-a fost delegată și activitatea de colectare a deșeurilor municipale, în care sunt incluse și cele reciclabile. Practic, cele două firme, noi (Urban SA – n.r.) și Comprest, avem exclusivitate pentru acest serviciu. Aceste furturi au un impact negativ atât în această campanie privind desemnarea «Orașului Reciclării», cât și în ceea ce privește raportările noastre de cantități colectate selectiv către instituțiile de mediu Lunar, trebuie să prezentăm rapoarte privind gestiunea deșeurilor, iar cele sustrase nu apar în nici un document. Prin contractul de gestiune încheiat cu Primăria Municipiului ne-am asumat niște obiective pe care nu le putem atinge din cauza furturilor. De asemenea, sunt afectate și raportările către Agenția pentru Protecția Mediului, care, ulterior, trimite datele către Comisia Europeană”, a explicat directorul Sucursalei Brașov a Urban SA, Sebastian Iakab.
S-au dat și amenzi, dar… degeaba
În ultima perioadă, Poliția Locală a efectuat mai multe controale la rampele de gunoi. „Au fost aplicate 68 de amenzi, în valoare totală de 16.375 de lei, cele mai multe mai multe dintre sancțiuni fiind pentru sustragerea deșeurilor reciclabile. De asemenea, au fost constatate și șapte infracțiuni, pentru care sunt cercetate 14 persoane. Tot în această perioadă a fost confiscată și cantitatea de 28,5 de metri cubi de deșeuri plastice”, a precizat purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sorin Toarcea.
Pentru rezolvarea acestei probleme ar trebui însă modificată și legislația și metoda de autorizare a centrelor de colectare a deșeurilor reciclabile, în Brașov fiind peste 20 de astfel de centre.
„Multe dintre ele au fost autorizate înainte de anul 2014, când a apărut noua Lege a salubrizării. Singurele condiții pe care trebuia să el îndeplinească un centru era să aibă o platformă betonată și un cântar. Cred că ar trebui ca aceste centre să treacă printr-un nou proces de autorizare, cu respectarea tuturor condițiilor, pentru că un astfel de centru trebuie să fie racordat la sistemul de alimentare cu apă și să aibă amenajări pentru colectarea unor reziduuri. Ar trebui «filtrate» mai bine aceste unități. Trebuie rezolvate însă și problemele legate de valorificare și de evidențele acestor centre: „Am avut un angajat care, la un moment dat a vândut câteva deșeuri. Datele lui personale au fost utilizate și pentru alte tranzacții, iar pe anul 2014, i-a venit acasă o decizie de impunere de aproape 20.000 de lei, reprezentând sumele datorare către bugetul de stat, pentru deșeuri care, potrivit documentelor, le-ar fi vândut”, a punctat directorul Urban Brașov.