Pe 6 ianuarie, credincioșii ortodocși, cât și cei catolici, sărbătoresc Boboteaza sau Botezul Domnului Iisus Hristos în apele Iordanului. Atunci se sfințeste Agheasma mare care, potrivit tradițiilor românesti, nu se strică niciodată. Agheasma ar avea în ea harul lui Dumnezeu și ar fi o apă cu puteri tămăduitoare.
Boboteaza este sărbătorită de credincioşi, în fiecare an, în a șasea zi a lunii ianuarie și marchează sfârșitul sărbătorilor dedicate Crăciunului și Anului Nou.
Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică. De aceea Biserica mai numeşte Boboteaza “Arătarea Domnului”, “Dumnezeiasca Arătare” și “Epifania”, această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând “arătare”, “descoperire”, “revelare”. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.
Apa sfinţită la Biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.
Tradiții și obiceiuri
Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi leagă un fir roşu de mătase pe inelar şi îşi pun o rămurică de busuioc sub pernă ca să-şi viseze ursitul.
De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii despre locurile unde sunt ascunse comorile.
În unele zone de Bobotează se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune, sarmale umplute cu crupe, borş de “burechiuşe” sau “urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
În această zi nu se spală rufe, fiindcă toate apele sunt sfinţite, şi nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile.
Potrivit tradiției, în această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic împrumut.
În ziua de Bobotează se fac şi se prind farmecele şi descântecele şi se fac prorociri despre noul an. Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.
În credința populară se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita chiar în acel an.
De la Bobotează, se bea Agheasmă mare, pe nemâncate, timp de 8 zile, ca simbol al veşniciei. Apa sfinţită se păstrează apoi într-un loc curat şi se ia doar cu dezlegare de la preot.
Credincioşii o pot folosi în caz de boală, pentru a-şi sfinţi casele, lucrurile şi animalele şi locul de muncă.
După Bobotează, în ziua de 7 ianuarie, se sărbătoreşte Sfântul Ioan Botezătorul.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
Foto: arhiva
