Semnal de alarmă FPTR: Autorizațiile anuale blochează startul sezonului
Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a lansat duminică (8 martie 2026) un avertisment clar: deși unitățile de pe litoral sunt pregătite tehnic, lipsa autorizațiilor la timp riscă să amâne deschiderea. Iar cei care vor să supraviețuiască, trebuie să apeleze la „șpaga de supraviețuire”. Chiar și business-urile care funcționează de ani buni trebuie să obțină anual aceleași autorizații (ISU, DSP, mediu, autorizații de funcționare etc.), fără autorizare tacită și fără sancțiuni reale pentru funcționarii care întârzie.
„E foarte mare [birocrația] și într-adevăr, sunt multe pericole care se nasc din această birocrație excesivă. Sigur, o avem la nivel european, dar noi în România am întărit tot ce găsim în zona Europei și de foarte multe ori se dublează birocrația cu incompetența și când le pui pe astea două împreună e destul de greu să faci business și da, sigur, se pot rata niște termene pe care le ai ca fiind obligatorii.” – Dragoș Anastasiu, interviu „Culisele Zilei cu Sebastian Dan”, martie 2026.
De ce este birocrația atât de mare în turismul românesc?
Anastasiu explică că România nu doar copiază regulile europene, ci le amplifică prin proceduri locale redundante și lipsă de predictibilitate. Pentru deschiderea la 1 mai, operatorii au nevoie de autorizații eliberate în timp util, dar termenele nu sunt respectate, iar absența pedepselor pentru întârzieri agravează problema.
„Din păcate și unele și altele au nevoie de autorizații în fiecare an. Unele dintre autorizații trebuie scoase în fiecare an, de fiecare dată e complicat, de fiecare dată trebuie să te rogi la Dumnezeu ca termenele din partea autorităților să fie respectate și din păcate nu avem metoda autorizării tacite sau și pedepse pentru funcționarii care nu-și respectă termenele în care ar trebui să răspundă și să-și facă treabă.” – Dragoș Anastasiu.
„Școala de supraviețuire” – mitele forțate de birocrație
Invitatul a readus în discuție celebrul concept de „șpagă de supraviețuire”, care i-a fost atribuit, dar nu îi aparține, și pe care l-a popularizat acum câțiva ani dintr-un studiu internațional: plăți nu pentru avantaje ilegale, ci pentru a obține ce ți se cuvine de drept, din cauza blocajelor administrative.
„Acolo unde birocrația este mare și este completată de incompetență și de multe ori de lipsa încadrării în timp pentru ca tu să poți să faci un business normal, ai două variante. Unul, să te lași […] Sau să supraviețuiești într-o formă sau alta. Fie dai drumul pur și simplu în ilegalitate, fie găsești un prieten pe la autorități și cumva reușești să supraviețuiești. Asta este ceea ce nu trebuie să se întâmple.”- Dragoș Anastasiu.
El subliniază că a intrat în guvern tocmai pentru a elimina aceste practici.
Soluții propuse: debirocratizare, digitalizare și etică în administrație
Dragoș Anastasiu propune soluții concrete: Debirocratizare masivă și simplificarea procedurilor, digitalizare totală a proceselor administrative; creșterea eticii și profesionalismului în aparatul bugetar; pedepse reale pentru nerespectarea termenelor de către funcționari și autorizații valabile pe întreg sezonul estival (1 mai – 30 septembrie).
„Cum scăpăm? Prin debirocratizare și, sigur, încet-încet să ridicăm etica în tot ce înseamnă aparat bugetar și să digitalizăm cât se poate de mult. Astea sunt metodele prin care scăpăm de poluasele necuvenite pe care câteodată antreprenorii sunt obligați să le suporte.” – Dragoș Anastasiu.
Vina este colectivă – stat, politicieni, funcționari și mediul de afaceri
Anastasiu refuză să arate cu degetul un singur vinovat: „Statul sunt oameni”. Vina revine și mediului de afaceri (voce insuficient de puternică), funcționarilor care se opun schimbării și politicienilor care nu se impun.
„Cred că suntem toți de vină că lucrul ăsta nu se întâmplă mai repede. […] Avem o vină colectivă. Nu putem să arătăm cu degetul. Tu, politicianule, tu ești de vină. Tu, funcționarule, tu ești de vină. Fiecare își vede de silozul lui, dar ne lipsește o gândire globală care să fie și implementată” – Dragoș Anastasiu.
În ciuda problemelor, Dragoș Anastasiu rămâne optimist: turismul românesc are antreprenori rezilienți, iar țara este în top 20% global la nivel de trai. Totuși, fără reforme urgente, sezonul 2026 riscă să consolideze declinul din 2025.