Bătălia de la Valea Uzului. Importanța bătăliilor din 1916 pentru poporul român

Un incident neplăcut petrecut la Cimitirul din Valea Uzului a tensionat, chiar de Ziua Eroilor, relațiile româno-maghiare, ajungându-se până la replici la nivel de Ministere de Externe.

Peste 1000 de maghiari au format, cu ocazia acestei mari sărbători, un lanț uman în fața Cimitirului Eroilor din Valea Uzului, afirmând că astfel protestează paşnic faţă de ilegalităţile comise de primarul localităţii Dărmăneşti.

În schimb, reprezentanţi ai unor organizaţii româneşti aflați în preajma Cimitirului Eroilor din Valea Uzului pentru a sărbători Ziua Eroilor au fost ţinuţi la depărtare de lanţul uman format de maghiari de un număr impresionant de forţe de ordine, tocmai pentru a nu se crea tensiuni, ținând cont de provocările recente, care nu își aveau sensul, din partea unor maghiari care au acoperit crucile eroilor români cu saci de plastic.

La un moment dat, mai mulți cetățeni care s-au dat drept români patrioți, deși au apărut din neant și erau sub influența băuturilor alcoolice, s-au îmbrâncit cu jandarmii, au rupt cordonul acestora, au rupt poarta și au pătruns în cimitir, incitând la violență între cele două grupuri.

Cele câteva asociații civice prezente la fața locului, venite din toată țara cu preoții din comunitățile lor, au reușit să adune pe Valea Uzului peste 5.000 de români, fără implicare unor militari, așa cum presa internațională a manipulat cu larghețe evenimentul. Foarte ciudată este implicarea în descrierile tendențioase ale unor „confrați de-ai noștri” de la Neuer Weg.

Însemnătatea istorică a bătăliei din Valea Uzului

Istoriografia românească s-a axat foarte puţin pe victoriile militare româneşti din toamna lui 1916 de pe trecătorile Carpaţilor Orientali, care au ţinut în loc ofensiva Puterilor Centrale şi Moldova nu a căzut sub ocupaţia străină, rămânând „triunghiul de foc” al României libere, care a pregătit victoriile strălucite din vara lui 1917 de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz şi realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Dacă eroii români nu ar fi câştigat bătălia de la Valea Uzului din octombrie 1916, inamicul cădea în spatele armatelor române de pe aliniamentul Focşani – Nămoloasa – Mărăşeşti. În acest context aprig şi dramatic, bătălia victorioasă de la Valea Uzului este mai importantă decât înfringerile celebrate de la Valea Jiului, Topolog sau Valea Oltului din toamna lui 1916.

Operațiunea de apărare a trecătorilor din Munții Carpați a fost a treia operațiune strategică desfășurată de Armata Română. Această operațiune a avut loc în primele luni de campanie militară de la intrarea României în Primul Război Mondial.

Coincidențe stranii

După derularea acestui eveniment de comemorare a Eroilor căzuți în Valea Uzului, joia trecută, care a fost presărat cu conincidențe stranii, rămân o serie de neclarități și întrebări care își așteaptă răspunsul:

• –       De unde au venit cei peste 1.000 de maghiar la Cimitirul Eroilor din Valea Uzului, ținând cont că în comunitățile din zona limitrofă sunt puțin peste 150 de etnici maghiari
• –       Ce căutau de fapt acești cetățeni maghiari veniți la fața locului cu mașini înmatriculate în Ungaria, ținând cont că nu era nici o sărbătoare romano-catolică, protestantă sau alt eveniment oficial al acestei comunități?
• –       Unde este autorizația pentru organizarea respectivului protest al maghiarilor, eliberată de vreo autoritate competentă din Harghita sau Bacău, în contextul în care românii care organizaseră respectivele manifestări de Ziua Eroilor în Valea Uzului aveau o autorizație pentru a organiza această sărbătoare prevăzută în calendarul Bisericii Ortodoxe Române și al Armatei Române?
• –       În contextul în care cimitirul era înconjurat de un cordon gros al etnicilor maghiar la care se adăuga cordonul de protecție al Jandarmeriei Române, întrebarea care persistă este de unde au apărut acele elemente turbulente, care au distrus spart poarta cimitirului? Respectiv o serie de persoane care și-au ținut chipul acoperit cu glugi și care au venit din spatele cimitirului, după cum se poate vedea și pe filmările surprinse de mai multe persoane și posturi de televiziune.
• –       În respectivele filmări se vede foarte clar cum grupuri de cetățeni, dintre care mulți sub influența băuturilor alcoolice, s-au izbit în forțele de ordine pentru a le provoca. În ciuda acestui fapt, jandarmii români nu s-au lăsat provocați. Să aibă acest grup turbulent vreo legătură cu cele zece mașini cu numere de Ucraina și Republica Moldova, parcate în apropierea locului de desfășurare a evenimentului? Cei prezenți la fața locului pot confirma ciudatul accent al acestor așa-ziși patrioți. Interesant este faptul că au fost acuzate pentru aceste fapt galeriile echipelor Steaua și Dinamo, respectiv formațiile de fotbal ale Armatei și Ministerului de Interne, care nu au fost de fapt prezente în zonă.
• –       Cum poate comenta opinia publică că tărăboiul era deja pornit, iar porțile cimitirului erau deja distruse în momentul în care grupurile civice românești abia veneau pe Valea Uzului?
• –       Vehciulată intens pe toate posturile de știri, prezența generalilor Mircea Chelaru și ai celor din Asociațiile Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere s-a dovedit un „fake news” preluat cu scopul de a compromite Armata Română și organizațiile militarilor români. Acestea organizații, precum și persoanele din conducerile lor au fost la distanțe considerabile de Valea Uzului, la alte evenimente prilejuite de Ziua Eroilor.
• –       Cui servesc de fapt afirmațiile lui Kelemen Hunor și ale celorlalți lideri ai UDMR, denaturarea acestor adevăruri îndreptate împotriva asociațiilor militarilor români în rezervă și în retragere și împotriva liderilor acestora, preluate atent de canalele de știri din Ungaria.
• –       S-a dorit deturnarea organizării unei manifestări ortodoxe autorizată legal de Cultul Eroilor în Transilvania? A fost sau nu un plan al altor entități decât cele ale Statului Român? Există o agendă prin care pe teritoriul Transilvaniei să se amplifice în mod nereal astfel de evenimente?
• –       Cine este de fapt gestionarul acestor manifestări turbulente atent dejucate de conducerea Jandarmeriei Române și efectivele de jandarmi prezente la fața locului?
• –       De ce, totuși, reprezentantul Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania din județul Harghita – filiala Miercurea Ciuc, Toke Erwin, confirmă și mulțumește Jandarmeriei Române și comandanților acestei structuri de ordine publică, că și-a făcut datoria, nerăspunzând la nici o provocare?