Deşi în urmă cu un an se declara total împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist, autorităţile guvernamentale s-au răsucit la 180 de grade. Senatorul braşovean Sebastian Grapă a luat atitudine faţă de această problemă, după ce în mai multe oraşe din ţară, printre care şi Braşovul, au fost organizate proteste vizavi de acest subiect controversat, şi a susţinut o declaraţie politică în plenul parlamentului.
„Nu avem nicio garanţie că repsectivele companii nu vor exploata de fapt rezerva de gaze naturale a României care este de 109 miliarde de metri cubi. Statul român primeşte din exploatarea gazelor de şist 3,5% din valoarea exploatată, respectiv între 8 şi 11 dolari, după cum reiese din contractul încheiat între Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale încheiat cu Chevron pentru exploatare a 300.000 de hectare din zona litoralului. Vom ajunge să importăm de fapt tot gazul nostru, dar cu preţul de 560 de dolari mia de metri cubi. Cred că se impune o anchetă parlamentară care să determine situaţia reală şi mai ales să identifice prejudiciile provocate deja intereselor economice şi sociale ale României”, a precizat Grapă.
Acesta a vrut de altfel să îi dea o replică şi vicepremierului Liviu Dragnea ca a precizat că „gazele de şist reprezintă pentru România o oportunitate pe care nici nu o bănuim şi anume contribuie serios la dezvoltarea industriei, a economiei”.
Substanţe „necunoscute” pentru exploatare
Acesta a mai ţinut să sublinieze faptul că exploatare gazelor de şist are şi efecte asupra mediului, iar investitorii care fac asemenea exploatări au fost interzişi în trei state din SUA, printre care şi New York, dar şi în Bulgaria sau Cehia. Gazele de şist se extrag prin fracturare hidraulică. Se sapă mai întâi un foraj vertical, care apoi se continuă orizontal, la adâncimi de 3-4 km. Aproximativ 60 de milioane de litri de apă sunt injectaţi la fiecare lovitură în sol, apă amestecată cu substanţe chimice, despre care asociaţiile de protecţia mediului spun că sunt „foarte toxice şi cancerigene“. „Terenurile care sunt exploatate au fost scoase deja din circuitul agricol, şi spunem că vrem să facem turism, dar cum vom face turism la mare printre sonde?! Înainte de a se începe aceste exploatări trebuia consultată populaţia, pentru că se introduc în pământ 560 de substanţe chimice, dintre care peste 200 nu sunt cunoscute, nefiind divulgate sub pretextul că ar afecta procesul tehnologic”, a explicat senatorul braşovean.
Totodată, Grapă susţine că o altă chestiune care trebuie să ne dea tuturor de gândit este că reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Resurse Minerale au declarat că nu s-a acordat nici o licenţă de exploatare a gazelor de şist, ci doar concesiuni pentru exploatări de gaze convenţionale. „Apare astfel suspiciunea că de fapt se atentează la rezerva de gaz metan. În zona litoralului Mării Negre, semnarea contractelor de concesiune, în perimetrele Vama-Veche, Costineşti, Adamclisi, care totalizează peste 300.000 de hectare, au produs deja prejudicii economice majore prin devalorizarea proprietăţilor, panica întreprinzătorilor şi investitorilor care manifestă tendinţa de abandon a activităţii agricole, dar cel mai grav, devalorizarea brandurilor turismului estival prin prezenţa spectrului instalaţiilor de exploatare şi al poluării”, a punctat Grapă.
