Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) solicită sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) în legătură cu ceea ce numește „ingerința președintelui Nicușor Dan în Justiție”, acuzând încălcarea principiului separației puterilor în stat.
Demersul vine însă în contrast cu pozițiile exprimate public de liderul AUR, George Simion, în urmă cu un an, când aceeași instituție – CCR – era atacată dur pentru anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
AUR acuză ingerințe ale președintelui Nicușor Dan în activitatea CSM
Într-un comunicat oficial, AUR solicită președinților celor două Camere ale Parlamentului, prim-ministrului și președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituțională între Președintele României, Nicușor Dan, și autoritatea judecătorească.
Potrivit formațiunii, anunțul făcut de președintele Nicușor Dan privind organizarea unui referendum intern în rândul magistraților, referitor la activitatea CSM, reprezintă „o gravă interferență a politicului în Justiție” și o amenințare directă la adresa independenței puterii judecătorești.
AUR susține că o eventuală condiționare a existenței CSM de rezultatul unui vot intern ar depăși atribuțiile constituționale ale șefului statului și ar submina rolul instituțional al Consiliului, garant al independenței Justiției.
Apel la CCR, în numele apărării separației puterilor în stat
Formațiunea consideră că situația descrisă întrunește elementele unui conflict constituțional, care poate fi soluționat exclusiv de Curtea Constituțională. În acest context, AUR afirmă că CCR are obligația de a apăra principiul separației puterilor în stat și independența Justiției, conform prevederilor Constituției României.
Reprezentanții partidului subliniază că președintele României nu are competența constituțională de a interveni în organizarea și funcționarea autorității judecătorești și că Justiția nu poate fi supusă unor consultări populare cu caracter politic.
Contrast cu poziția AUR față de CCR după anularea alegerilor din 2024
Actualul apel al AUR la Curtea Constituțională contrastează puternic cu poziția adoptată de liderul partidului, George Simion, după decizia CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale, pe fondul suspiciunilor de interferență externă și nereguli în campania electorală a lui Călin Georgescu.
La acel moment, George Simion a calificat decizia CCR drept „o lovitură de stat în plină desfășurare”, acuzând Curtea că ar fi formată din „nouă judecători puși politic” care au anulat voința alegătorilor și au aruncat țara în haos. Mesajele transmise public atunci puneau sub semnul întrebării legitimitatea CCR și rolul său constituțional.
O dublă raportare la instituțiile fundamentale ale statului
Din perspectivă politică, situația relevă o dublă raportare la Curtea Constituțională: instituția este contestată vehement atunci când adoptă decizii nefavorabile, dar invocată ca arbitru suprem atunci când este percepută ca posibil aliat într-un conflict cu puterea executivă.
AUR afirmă, în prezent, că nu neagă existența unor probleme reale în sistemul de Justiție, însă susține că adevărata miză a inițiativei președintelui Nicușor Dan ar fi controlul numirilor la vârful parchetelor, domeniu în care CSM are un rol esențial.
Miza politică și instituțională a conflictului
Formațiunea atrage atenția că utilizarea referendumului ca instrument de presiune politică asupra Justiției ar putea crea un precedent periculos și ar afecta echilibrul constituțional dintre puterile statului. AUR anunță că va folosi „toate instrumentele constituționale și legale” pentru a se opune oricărei inițiative pe care o consideră un atac asupra independenței Justiției.
Conflictul dintre președintele Nicușor Dan, CSM și partidele politice se înscrie într-un context mai larg de tensiuni instituționale, într-o perioadă marcată de polarizare politică și neîncredere publică în instituțiile statului.
