Solstițiul de vară 2019 are loc la 21 iunie, marchează începutul verii astronomice şi este momentul în care ziua este cea mai lungă, iar noaptea cea mai scurtă.
Anul acesta, solstiţiul de vară, în emisfera nordică, are loc vineri, 21 iunie, tot acum este Ziua Mondială a Soarelui.
Solstițiul de vară 2019 se va produce astăzi, la ora 18:54.
Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, în jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice.
Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.
Pentru un observator terestru, fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mişcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat faţă de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27′. La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.
Denumirea de solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelaşi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.
După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.
Solstiţiul de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină.
În România, solstiţiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie. Asociate la rândul lor sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar şi poartă în unele locuri şi numele „Cap de vară”.
Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi „Amuţitul cucului”. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiul de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară sau de Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
Potrivit etnologului Marcel Lutic „sub numele Sânziene se ascund trei elemente strâns legate între ele. Primul se referă la zânele, de obicei bune, zâne extrem de harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii şi apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume. Ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, şi Drăgaica”.
Ziua Mondială a Soarelui
Tot astăzi este aniversată Ziua Mondială a Soarelui. Este o sărbătoare anuală instituită de Societatea Internaţională pentru Energie Solară şi are drept scop principal popularizarea posibilităţilor de utilizare a energiei solare. Pe lângă aspectul economic, Ziua Mondială a Soarelui are semnificaţii astronomice, căci data de 21 iunie coincide cu cea mai lungă zi din an, ziua solstiţiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice.
Energia solară stă la baza întregii vieţi de pe Pământ şi reprezintă aproximativ 420 trilioane kWh, potrivit http://www.rets-project.eu/, ciat de Agerpres, site-ul Renewable Energies Transfer System, o comunitate europeană ce încurajează utilizarea energiilor regenerabile.
Conform aceleași surse, cantitate de energie generată de Soare este de câteva mii de ori mai mare decât cantitatea totală de energie utilizată de toţi oamenii. Radiaţia solară, împreună cu celelalte surse secundare de energie, cum ar fi energia vântului şi energia valurilor, electricitatea hidro şi biomasa, reprezintă cea mai mare parte din energia provenită din sursele regenerabile disponibile pe Pământ.
Punerea în valoare a imensului potențial, pe care îl dăruiește planetei noastre, astrul zilei constituie în concepția oamenilor de știință soluția cea mai sigură și mai la îndemână pentru depășirea crizei energetice.
Potrivit astronomilor, Soarele este o sferă gazoasă gigantică, în vârstă de patru miliarde şi jumătate de ani, stea care pluteşte pe un braţ spiralat al Căii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 139.000.000 km şi o masă de 2 miliarde de tone. Temperatura la suprafaţa Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius şi în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius. În compoziţia Soarelui sunt incluse hidrogenul, heliul, carbonul, azotul, oxigenul, neonul, fierul şi alţi atomi grei, potrivit www.astro-urseanu.ro.
Ziua Mondială a Soarelui a fost marcată pentru prima dată în România în 1997.
Foto: Observatorul Astronomic din Bucuresti
