Analiză Ziarul Financiar: Cum arată economia Brașovului în cifre

Iată principalii indicatori economici şi sociali ai judeţului Braşov, care are o populaţie de 549.217 de locuitori, şi care iese în evidenţă prin numeroasele fabrici de componente auto dezvoltate de multinaţionale precum Autoliv, Schaeffler sau Continental, dar şi prin dispariţia unor centre cu tradiţie: Tractorul, Rulmentul sau Poiana. 

Judeţul Braşov, aflat în „inima“ României, a ajuns unul dintre cele mai mari zece judeţe din ţară după cifra de afaceri înregistrată de companii şi a atras în ultimii ani jucători din industria componentelor auto precum Schaeffler, Preh sau Quin, care au fiecare peste 400 de angajaţi.

Cele 23.000 de firme care erau înregistrate la finalul anului 2012 în acest judeţ au avut cumulat afaceri de 7,5 mi­liarde de euro, Braşovul fiind al şaselea judeţ din ţară după rulajele înregistrate de societăţile comerciale.  În România cele mai mari afaceri le au companiile din Bucureşti şi judeţul Ilfov, care cumulează rulaje de 100 mld. euro.

Cea mai mare companie din judeţul Braşov este lanţul elveţian Selgros Cash&Carry, care deţine 19 magazine pe plan local şi care avea la finalul anului 2012 afaceri de 3,4 miliarde de lei şi peste 4.300 de angajaţi.

După retailerul german, a doua cea mai mare companie ca afaceri din judeţ este Autoliv România, producător de sisteme de siguranţă auto. Nemţii de la Autoliv, companie situată pe locul 12 în topul celor mai mari exportatori locali, şi-a bugetat pentru acest an  investiţii în valoare de 25 mil. euro pentru dezvoltarea fabricilor deţinute în România.

Compania are fabrici în Braşov, Prejmer, Lugoj, Sfântu Gheorghe şi Reşiţa, două centre de inginerie şi dezvoltare în Braşov şi Timişoara, plus un centru european de competenţe IT şi numeroase funcţii suport pentru subsidiarele Autoliv din România şi din Europa. În total afacerile nemţilor în România se ridică la circa 1,9 miliarde de lei şi au peste 3.700 de angajaţi.

Topul celor mai mari companii din judeţul Braşov este dominat de multi­naţionale, în special de cele cu sediul în Germania, iar foarte puţini antreprenori locali au reuşit să se impună în domeniile în care activează. Tehnoinvest & Co Recy­cling, companie cu activitate în colectarea deşeurilor, care este deţinută de antrepre­norul Ioan-Adrian Nenciu şi Transferoviar, societate care efectuează transport de persoane pe căile ferate, dezvoltată de Costel Comana şi Iorgu Ganea sau Ropharma (Mihai Miron) sunt singurele companii mari din Braşov care mai aparţin unor oameni de afaceri români.

Nemţii, francezii şi companiile înre­gistrate în Cipru domină economia din Bra­şov. Totodată, singurul jucător din in­dustria alimentară care se regăseşte printre primele 20 de companii după cifra de afaceri din judeţ este importatorul şi distribuitorul de brânzeturi Delaco Distribution, o com­panie pusă de picioare de antreprenori români, care acum este deţinută de francezii de la Bongrain Europe. În judeţul Braşov sunt câteva unităţi de producţie a lactatelor printre care şi cea dezvoltată de compania Fabrica de Lapte Braşov, deţinută de grecii de la Olympus, sau Prodlacta.

 

Componentiştii s-au „stabilit“ la Ghimbav

În Parcul Industrial Braşov din Ghim­bav, un oraş cu circa 5.500 de locuitori, sunt în jur de şase fabrici mari, printre care şi cele de componente auto Continental, care dezvoltă o unitate de pompe de alimentare cu combustibil, cea a nemţilor de la Preh, care produc aici sisteme de comandă, de acţionare şi control pentru autovehicule, dar şi a grupului Quin care fabrică ornamente de decor pentru industria auto.

„Cam din anul 2000 au început să vină investitorii în Ghimbav. Fiecare fabrică de aici are în prezent cam 400-500 de angajaţi. Cei mai mulţi angajaţi sunt din zonă pentru că sunt oameni calificaţi care au lucrat la fabricile Rulmentul, Roman, iar pe alţii i-au calificat companiile“, a declarat pentru ZF Dan Szinatovici, secretarul primăriei oraşului Ghimbav.

Ultima investiţie făcută de giganţii din industria auto în oraşul de lângă Braşov este fabrica Continental, care a necesitat o investiţie de 40 mil. euro. Continental a investit în România până la sfârşitul anului 2012 peste 700 de milioane de euro, având peste 12.000 de angajaţi pe plan local. Însă investiţiile nu se opresc aici, producătorii având în plan extinderea capacităţilor de producţie.

„Din câte ştiu eu, Continental vrea să-şi dubleze capacitatea de producţie, iar Quin vrea să-şi extindă suprafaţa fabricii, deci implicit şi producţia“, a mai spus Szina­tovici. Preh România este cea mai mare companie prezentă în Parcul Industrial Braşov, având în 2012 afaceri de 340 mil. lei şi circa 470 de angajaţi, conform analizei ZF pe baza datelor de la Registrul Co­merţului.

 

S-a pus lacăt pe tradiţie

În ultimii ani, Braşovul a fost martorul mai multor închideri de fabrici cu tradiţie, printre care şi Tractorul, specializată în producţia de tractoare, Rulmentul, care producea angrenaje şi organe mecanice de transmisie, dar şi fabrica de ciocolată Po­iana, un brand românesc deţinut de americanii de la Mondelez care acum se produce în Bulgaria. Totodată, grupul britanic GlaxoSmithKline (GSK) a anunţat că închide fabrica Europharm pe care o deţine la Braşov.

Tractorul – simbol al industriei româ­neşti şi cel mai important producător de tractoare, cu o capacitate de 32.000 de tractoare/an, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la Landini, însă în urma tergiversărilor privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 declarându-şi fali­men­tul.

Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 mil. euro de firma imobiliară Flavus Invest Bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii Centerra Capital Partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În prezent, platforma de 100 de hectare a Tractorul este deţinută de grupul francez Auchan.

O altă companie cu tradiţie este Rul­mentul Braşov,  una dintre cele mai im­portante fabrici de rulmenţi din Ro­mânia, a fost scoasă la privatizare de 13 ori după 1990, fără succes însă, astfel că pe fondul agravării situaţiei financiare a companiei care adunase datorii de 245 mil. lei, în 2007 şi-a declarat falimentul, moment în care au fost concediaţi şi cei 2.000 de salariaţi care mai lucrau în companie. În 1999 pe platforma uzinei din Braşov lucrau peste 4.800 de oameni. Rulmentul s-a menţinut pe profit până în anul 2002, când a raportat pierderi de 2,6 mil. lei la afaceri de 118,8 mil. lei, moment la care compania a început să înregistreze pierderi din ce în ce mai mari. În 2008 Tampa Resort SRL a oferit 35 mil. euro pentru activele Rulmentul, însă contractul de vânzare a fost anulat după ce firma nu a venit cu banii. În prezent, se discută luarea în custodie a fostei uzine de către Primăria Braşov.

O altă fabrică cu tradiţie închisă a fost şi Poiana, care are o istorie de peste 100 de ani . Grupul american Kraft Foods (Mondelez în prezent) a cumpărat de la stat pentru 4-5 mil. dolari fabrica Poiana Produse Zaharoase din Braşov, aşa cum se numea unitatea înainte de „era Kraft„, în 1994, iar în 2008 a hotărât să renunţe la producţia din România şi să se mute tot în Bulgaria, 400 de oameni fiind disponibilizaţi. Poiana, unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti, a început de la acea dată să fie importat. Americanii au deţinut două unităţi de producţie în Braşov-una de drajeuri aflată pe strada Alexandrul Ioan Cuza şi una de ciocolată pe strada De Mijloc. Cea de drajeuri a fost vândută recent către germanii de la Lidl care vor deschide un magazin aici şi vor vinde o parte din terenul de un hectar către o companie care va construi un hotel.

Piaţa muncii din Braşov

Componentiştii auto, angajatorii care generează cele mai multe joburi
Industria auto, cea de IT, dar şi centrele care oferă servicii de suport pentru companii sunt printre cei mai mari angajatori din judeţul Braşov. Statisticile arată că piaţa muncii din acest judeţ urmează un trend pozitiv în comparaţie cu celelalte judeţe,  salariul mediu net fiind de aproape 1.700 de lei  (în luna decembrie a anului trecut), cu doar 5% mai mic decât venitul mediu net pe economie.

Braşovul concurează astfel la capitolul venituri ale populaţiei, cu judeţe precum Cluj, Sibiu sau Timiş, unele dintre cele mai importante „centre“ de creştere economică din ţară şi reprezintă încă o zonă de interes pentru investitori datorită numă­rului mai mare de vorbitori de limbă germană.

Cu o populaţie de aproape 550.000 de locuitori, judeţul Braşov are mai mult de 161.000 de salariaţi şi doar aproximativ 12.000 de şomeri. Cei mai mulţi angajaţi (peste 46.000) se apropie însă de pragul de pensionare (adică au vârste cuprinse între 55 şi 59 de ani) şi depăşesc numărul tinerilor în vârstă de 20-24 de ani cu circa 6.500 de persoane.

Deşi, potrivit Inspecţiei Muncii, majoritatea celor mai mari angajatori din topul analizat de ZF provin din industrie (cinci din domeniul componentelor auto, iar alţi cinci din cel al transporturilor), în jur de 60% din salariaţi lucrează în servicii (conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică).

În prezent, statul concurează cu mediul privat, opt dintre cele mai mari 20 de companii angajatoare având acţionariat exclusiv public, 11 fiind firme cu capital privat, iar una singură având ca acţionari atât statul, cât şi mediul privat.

Totuşi, nivelul salarial mai mare în comparaţie cu multe alte judeţe din România a fost generat tot de mediul privat şi de pachetele salariale oferite de angajatorii din IT, call-center, outsourcing sau automotive, fiecare creând de-a lungul timpului sute şi chiar mii de locuri de muncă. Compania cu cel mai mare număr de angajaţi din Braşov este producătorul de componente auto Autoliv, care la finalul anului trecut avea în jur de 6.300 de angajaţi în România, potrivit celor mai recente informaţii ale ZF, şi aproape 4.000 în 2012 (conform datelor de la Ministerul de Finanţe). Printre cei mai mari angajatori din judeţ se mai numără companii private şi de stat care activează în domenii precum educaţie, servicii de pază, servicii medicale, utilităţi, call-center şi cel alimentar.