Analiză exhaustivă a măsurilor propuse de Liviu Dragnea, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan pentru redresare economică

• A propus un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit (16%), pentru a contracara practica multinaționalelor de a raporta profituri minime sau pierderi în România, în ciuda cifrelor de afaceri mari. Exemplu: multinaționale cu 580 de miliarde de lei cifră de afaceri raportau doar 9 miliarde de lei profit impozabil.
• A susținut o taxă suplimentară de minimum 20% pe profiturile din resurse naturale neprelucrate în România, pentru a preveni externalizarea profiturilor.
• A cerut reglementarea transferurilor de profit, aliniindu-se la Directiva UE 2016/1164, care combate practicile de evitare fiscală, inclusiv prin limitarea deductibilității dobânzilor.

Sorin Grindeanu (2025):

• Grindeanu a insistat ca măsură economică pe impozitarea sumelor transferate în afara țării de către multinaționale, ca parte a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale. El a subliniat că multe multinaționale nu își acoperă nici măcar cheltuielile operaționale din România, transferând profiturile în jurisdicții cu fiscalitate mai avantajoasă.
• Propune o reglementare strictă pentru „băieții deștepți” din energie, care fac profituri mari fără a contribui proporțional la buget, și pentru managerii care își primesc salariile în paradisuri fiscale, evitând taxele în România.
• Susține introducerea impozitului progresiv, care ar reduce povara fiscală pe cei cu venituri mici și ar crește contribuțiile celor cu venituri mari, inclusiv multinaționalele, pentru a echilibra fiscalitatea.

Ilie Bolojan (2025):

• A introdus un impozit specific pe cifra de afaceri a băncilor, majorat de la 2% la 4% pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 (excepție pentru băncile cu cotă de piață sub 0,2%, care plătesc 2%). Aceasta este o măsură care vizează indirect multinaționalele din sectorul bancar, majoritatea fiind străine.
• Premierul Bolojan a promis că „marile corporații multinaționale nu vor fi scutite” în al doilea pachet de măsuri fiscale, care va include și reforme pentru pensiile speciale, restructurarea economică a instituțiilor de stat și reducerea subvențiilor pentru companiile de stat.
• Nu există detalii concrete despre impozitarea directă a transferurilor de profit ale multinaționalelor, dar Bolojan a subliniat combaterea evaziunii fiscale prin digitalizarea ANAF, controale bazate pe analize de risc și înăsprirea legislației privind insolvența.

• Asemănări: Atât Dragnea, cât și Grindeanu insistă pe impozitarea mai strictă a multinaționalelor, în special prin combaterea transferurilor de profit. Ambii promovează măsuri care să asigure că profiturile generate în România sunt taxate aici. Guvernul Bolojan aplică parțial această viziune prin suprataxarea băncilor, dar nu a detaliat încă măsuri specifice pentru alte sectoare multinaționale.
• Diferențe: Dragnea a propus un impozit general pe cifra de afaceri, o măsură controversată și neimplementată pe scară largă, în timp ce Grindeanu se concentrează pe reglementarea transferurilor de capital și impozitul progresiv. Bolojan adoptă o abordare mai prudentă, axată pe sectoare specifice (ex. bănci) și pe eficientizarea colectării fiscale, fără a insista pe impozite noi generalizate pentru multinaționale.

• A cerut verificări riguroase ale ANAF pentru a identifica practicile de evitare fiscală, cum ar fi prețurile de transfer, și a promovat implementarea Directivei UE 2016/1164.
• A subliniat necesitatea unor controale stricte pentru a reduce discrepanțele între profiturile raportate și cifrele de afaceri ale multinaționalelor.

• A evidențiat că evaziunea fiscală reprezintă 10% din PIB anual și că există datorii de peste 85 de miliarde de lei la buget. Propune controale ANAF bazate pe o matrice clară de risc, digitalizarea instituției și evaluarea periodică a conducerii ANAF pentru rezultate concrete.
• Susține ca inițiativă economică modificarea Legii insolvenței pentru a preveni insolvențele în cascadă și controale ITM pentru a combate munca la negru sau la gri (1,4 milioane de lucrători).
• Propune parteneriate cu cetățenii pentru a combate evaziunea fiscală și înăsprirea legislației în domenii precum sectorul petrolier, importurile de legume și fructe sau comerțul cu Asia.

• A plasat ANAF, Antifrauda și Vama în afara influenței politice, cu accent pe digitalizare și controale bazate pe analize de risc.
• Propune înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală, inclusiv criminalizarea acesteia, și modificarea Legii insolvenței pentru a preveni abuzurile.
• Prioritizează combaterea evaziunii în domenii precum industria petrolieră, importurile din Asia și sectorul serviciilor.

• Asemănări: Toți trei (Dragnea, Grindeanu, Bolojan) pun accent pe combaterea evaziunii fiscale prin controale mai stricte și eficientizarea ANAF. Grindeanu și Bolojan împărtășesc viziunea digitalizării ANAF și a înăspririi legislației privind insolvența, idei care se aliniază cu dorința lui Dragnea de a stopa practicile de evitare fiscală.
• Diferențe: Dragnea a fost mai vag în propuneri, concentrându-se pe directive UE și controale generale, în timp ce Grindeanu și Bolojan oferă măsuri mai detaliate, cum ar fi digitalizarea ANAF și controalele țintite în sectoare specifice. Grindeanu adaugă o dimensiune socială, propunând parteneriate cu cetățenii, în timp ce Bolojan se axează pe reorganizarea instituțională.

3. Taxarea profiturilor din resurse naturale și energie

Liviu Dragnea:

• A propus ca măsură economică o taxă suplimentară de 20% pe profiturile din resurse naturale neprelucrate exportate, pentru a preveni externalizarea profiturilor.
• A sugerat un impozit suplimentar de 5% pe profit sau cifra de afaceri a companiilor din energie, acuzându-le că ascund profiturile pentru a plăti taxe minime.

Sorin Grindeanu:

• A criticat „băieții deștepți” din energie care fac profituri uriașe și a cerut reglementări stricte pentru a-i obliga să contribuie fiscal în România.
• Nu a detaliat o taxă specifică pentru resurse naturale, dar a inclus sectorul energetic în propunerile de impozitare a profiturilor mari ale multinaționalelor.

Ilie Bolojan:

• Nu a propus o taxă specifică pentru resurse naturale, dar a inclus sectorul energetic în măsurile generale de combatere a evaziunii fiscale.
• A majorat accizele la carburanți cu 10% (din 1 august 2025 și 1 ianuarie 2026), ceea ce afectează indirect companiile din energie, dar nu vizează direct profiturile lor. Măsura economică afectează consumatorul final…

Comparație:

• Asemănări: Dragnea și Grindeanu împărtășesc o retorică dură împotriva companiilor din energie care evită taxele, cerând impozitarea profiturilor mari. Bolojan abordează indirect sectorul energetic prin majorarea accizelor.
• Diferențe: Dragnea a propus o taxă specifică pe profiturile din resurse naturale, în timp ce Grindeanu se concentrează pe reglementarea profiturilor din energie în general. Bolojan nu a detaliat măsuri specifice pentru resurse naturale, ci a inclus sectorul energetic în planurile mai largi de combatere a evaziunii.

4. Alte măsuri relevante pentru reducerea deficitului bugetar

Liviu Dragnea:

• A promovat transparența fiscală și alinierea la standardele UE pentru a obliga multinaționalele să plătească impozite în țara unde generează profituri.
• A insistat pe controale stricte și pe utilizarea pârghiilor Ministerului Finanțelor pentru a combate evaziunea fiscală.

Sorin Grindeanu:

• Propune impozitarea criptomonedelor la nivelul impozitului pe dividende (16%) și eliminarea scutirilor existente pentru câștigurile mici din tranzacții cu criptomonede.
• Susține reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5% pentru toate companiile plătitoare de impozit pe profit, pentru a stimula mediul de afaceri.
• Cere limitarea veniturilor membrilor din consiliile de administrație ale companiilor de stat și suspendarea părții necontributive din pensiile speciale pentru doi ani.
• Propune scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri și sprijinirea producției locale pentru relansarea economiei.

Ilie Bolojan:

• A majorat TVA-ul de la 19% la 21% și cota redusă de la 9% la 11% pentru alimente, medicamente și alte bunuri esențiale, și de la 5% la 9% pentru lemne de foc.
• A crescut impozitul pe dividende de la 10% la 16% și pe profitul băncilor de la 2% la 4%.
• A introdus contribuția la sănătate (CASS) pentru pensiile peste 3.000 de lei și a plafonat salariile și pensiile din sectorul public în 2026
• Planifică un al doilea pachet de măsuri economice care include reforma pensiilor speciale, restructurarea instituțiilor de stat (ASF, ANCOM, ANRE), reducerea indemnizațiilor din consiliile de administrație și actualizarea redevențelor.
• Propune reducerea personalului bugetar și reorganizarea administrativă, inclusiv scheme maximale de personal în administrația locală și alocări bugetare bazate pe performanță.

Comparație:

• Asemănări: Toți trei vizează reducerea deficitului bugetar prin măsuri fiscale care să crească veniturile statului. Grindeanu și Bolojan împărtășesc cu Dragnea dorința de a combate evaziunea și de a eficientiza colectarea fiscală, dar adaugă propuneri moderne, precum digitalizarea ANAF și impozitarea criptomonedelor (Grindeanu) sau restructurarea instituțiilor de stat (Bolojan).
• Diferențe: Dragnea s-a concentrat aproape exclusiv pe multinaționale și resurse naturale, în timp ce Grindeanu și Bolojan adoptă o abordare mai largă, incluzând măsuri de austeritate (creșteri de TVA, accize, CASS) și reforme structurale (pensiile speciale, reducerea personalului bugetar). Grindeanu pune accent pe echitate socială (impozit progresiv, sprijin pentru IMM-uri), în timp ce Bolojan prioritizează reducerea cheltuielilor publice și stabilitatea fiscală pentru a evita sancțiunile UE.

Concluzii

• Liviu Dragnea: A avut o abordare economică agresivă împotriva multinaționalelor, cu accent pe impozitarea cifrei de afaceri și a profiturilor din resurse naturale, dar multe propuneri au rămas neimplementate din cauza controverselor și a impactului potențial asupra investițiilor.
• Sorin Grindeanu: Continuă linia lui Dragnea în privința multinaționalelor, cerând impozitarea transferurilor de profit și reglementarea profiturilor din energie. Adaugă propuneri moderne, precum impozitarea criptomonedelor și sprijinul pentru IMM-uri, și insistă pe echitate fiscală prin impozitul progresiv.
• Ilie Bolojan: Adoptă o strategie economică mai echilibrată, combinând creșteri de taxe (TVA, accize, impozit pe dividende) cu reforme structurale (digitalizarea ANAF, reducerea cheltuielilor publice). Deși vizează și multinaționalele (ex. suprataxarea băncilour), măsurile sunt mai puțin agresive decât cele ale lui Dragnea sau Grindeanu, fiind orientate spre stabilitate și conformitate cu cerințele UE

Observații:

• Grindeanu și Bolojan răspund unei crize economice acute (deficit de peste 9% în 2024), ceea ce explică măsurile mai ample și mai urgente comparativ cu propunerile lui Dragnea, care vizau o reformă fiscală pe termen lung.
• Grindeanu păstrează un discurs populist, similar cu al lui Dragnea, insistând pe protejarea cetățenilor cu venituri mici, în timp ce Bolojan adoptă o abordare pragmatică, acceptând măsuri nepopulare pentru a evita sancțiunile UE și retrogradarea ratingului de țară.
• Toți trei recunosc problema evaziunii fiscale și a transferurilor de profit, dar Bolojan integrează aceste măsuri într-un plan mai larg de consolidare fiscală, în timp ce Dragnea și Grindeanu se concentrează mai mult pe multinaționale și echitate fiscală.

Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!

Noutăți RAPID și pe canalul de Whatsapp și Telegram !