Brașovul ste un judeţ înfloritor având în vedere că multinaţionalele care au venit în locul marilor fabrici din perioada comunistă au făcut investiţii importante în ultimii ani. Anunţarea finalizării aeroportului din Ghimbav ar duce la o dublare a numărului de turişti.

Pe vremea comunismului, Braşovul „trăia“ prin întreprinderi precum uzina de autocamioane (fostă Steagul Roşu, ulterior Roman), Tractorul, Hidromecanica, Rulmentul. Acestea au devenit amintiri ale companiilor care generau zeci de mii de locuri de muncă. Între 1990 şi 2004, producţia industrială din judeţul Braşov a scăzut cu 70%, în această perioadă fabricile din timpul comunismului ajungând să se închidă sau să-şi reducă activitatea.

Printre primele multinaţionale care au luat în considerare relocarea în partea centrală a României au fost: HIB Rolem (în 1994), ceea ce a însemnat crearea a 1.200 de locuri de muncă, şi Autoliv (în 1997), companie ce a ajuns acum la 5.800 de salariaţi. De ce au ajuns aceste companii să-şi îndrepte atenţia către România? Pentru forţa de muncă disponibilă. Obişnuiţi cu sectoarele industriale, braşovenii erau calificaţi pentru a lucra în astfel de domenii.

În ultimul timp, s-a observat o creştere a cererii pentru angajarea muncitorilor calificaţi, dar şi necalificaţi, de aceea multe companii precum Autoliv, Ina Schaeffler, Continental sau Powetrain şi-au deschis departamente speciale pentru căutarea şi recrutarea personalului.

Atractiv pentru turişti

Judeţul Braşov este atractiv pentru investitori, dar şi pentru turişti. Centrul vechi al oraşului Braşov, Piaţa Sfatului, Biserica Neagră, Castelul Bran, cetatea Râșnov sau Viscri sunt câteva locuri în care ajung în jur de 1,8 milioane de turişti anual.

Acesta spune că anual turiştii ajung să lase în judeţ circa 77 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că este o destinaţie vizitată.

În topul statisticilor

Judeţul Braşov are un Produs Intern Brut pe locuitor de 9.784 euro, aferent anului 2015, conform datelor Comisiei Naţionale de Prognoză. Este una dintre cele mai mari valori din ţară, întrecută de puţine judeţe, precum Cluj (9.943 euro), Timiş (10.207 euro), Ilfov (10.993 euro) şi municipiul Bucureşti (20.713 euro).

În dreptul evoluţiei PIB, Braşovul înregistrează numai „plusuri“. Economia judeţului a urcat cu 5,6% în 2012, 2,7% în 2013, 3,9% în 2014 şi are o estimare de 3,7% creştere pentru 2015. Anii următori vor aduce, de asemenea, evoluţii pozitive, potrivit previziunilor Comisi Naționale de Prognoză: 3,6% în 2016, 4,0% în 2017, 4,3% în 2018.

Salariul mediu lunar net (1.671 lei) se situează sub media pe ţară (1.767 lei), dar aceasta este „trasă în sus“ de nivelurile ridicate din Bucureşti (2.585 lei) şi Ilfov (2.193 lei).

Mai multe citiți AICI!

Analiză Capital: industria și turismul au renăscut la Brașov