Una dintre cele „șase” case care figurează în declarația de avere a președintelui României, Klaus Iohannis, este un spațiu comercial situat în centrul istoric al Sibiului, în apropiere de Piața Mare. Dobândirea acesteia a fost contestată în instanță, iar procesul se află pe masa magistraților de la Curtea de Apel Brașov.
Magistrații au amânat astăzi, pentru a treia oară, pronunțarea în acest dosar.
Soții Iohannis dețin în co-proprietate acest spațiu, în cote egale, împreună cu familia Baștea. La sfârșitul anilor 1990, familiile Baștea și Iohannis au fost protagonistele unui proces de retrocedare prin care au revendicat și au obținut de la stat două clădiri din centrul Sibiului.
Cele două clădiri retrocedate se aflaseră în proprietatea statului din 1962, respectiv din 1964, când au fost naționalizate, până în 1999 – când au fost preluate de Baștea și Iohannis. Baștea și Iohannis au avut succes în acțiunea lor de revendicare pretinzând că sunt succesorii celui care le deținuse înainte de naționalizare.
În baza relației care îi lega de proprietarul istoric al clădirilor, ar fi avut dreptul să revendice maximum o optime din averea lui, nu întregul – așa cum procedaseră. După ce lipsa lor de legitimitate a fost descoperită, actul care le consifințise dreptul de proprietate asupra imobilelor – un certificat de moștenitor, întocmit în 1999 – a fost anulat în justiție, în 2005.
Mai mult decât atât, la mijlocul anilor 2000, ca beneficiari ilegitimi ai acestei moșteniri, Baștea și Iohannis au fost cercetați penal, fiind acuzați de uz de fals – fără să fie, în cele din urmă, trimiși în judecată.
Întreaga poveste pe această temă o citiţi AICI!