Agenția Națională Antidrog (ANA), din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a transmis că în ultimii cinci ani numărul minorilor admiși la tratament pe fondul consumului de droguri a crescut de la 196 la 278, în timp ce numărul copiilor cu vârste sub 15 ani a crescut de la 32 la 60. Vârsta de debut este de ”13 ani sau mai mică”.
În școlile și liceele din România, însă, fenomenul pare scăpat de sub control. Conform rapoartelor de activitate ale DIICOT, dosarele de soluționat privind consumul și traficul de droguri s-au triplat în România, însă instituția nu are statistici despre cel mai consumat sau cel mai traficat drog în rândul tinerilor și nici despre țările de proveniență pentru fiecare drog care intră în România, au transmis procurorii.
,,Menționăm faptul că nu există date statistice referitoare la drogul cel mai frecvent consumat/traficat în rândul minorilor sau al țărilor de proveniență”, a transmis DIICOT.
Amploarea pe care a luat-o fenomenul drogurilor în România se observă însă inclusiv pornind de la rapoartele de activitate ale DIICOT din ultimii cinci ani. Spre exemplu, în raportul din 2018, capitolul despre droguri era sintetizat în două pagini, pentru ca apoi detaliile despre complexitatea fenomenului, rute și droguri noi, elemente specifice anului respectiv să ocupe de trei ori mai mult spațiu în rapoarte.
Astfel, conform rapoartelor DIICOT, în ultimul deceniu, cauzele de soluționat privind traficul de droguri s-au triplat în România, de la aproximativ 6500-7000 de spețe în urmă cu 10 ani la peste 21.000 în 2022. Numărul rechizitoriilor s-au triplat de asemenea, în timp ce numărul persoanelor judecate a crescut de 2,5 ori, iar cel al persoanelor arestate a crescut de 1,5 ori.
În ce privește tendințele de consum, conform informațiilor furnizate de DIICOT din ultimii cinci ani, se observă o tendință de creștere a consumului și capturilor de canabis, care în 2022 a fost drogul ”cel mai frecvent consumat” în rândul populației, fără a avea însă o imagine clară asupra consumului în rândul tinerilor. Cu toate acestea, România se menține în continuare sub media europeană în ceea ce privește consumul pentru majoritatea tipurilor de droguri. Ca valoare de piață, procurorii susțin că drogurilor traficate la nivelul UE reprezintă o sursă de venit pentru grupurile de criminalitate de 30 de miliarde de euro.
În privința vârstei consumatorilor, raportul DIICOT din 2022 arată că sunt consumate droguri încă din gimnaziu (11-14 ani), comparativ cu raportul din 2019 care dădea drept cea mai mică vârstă 16 ani și o medie de debut de 22,3 ani.
Românii în rețelele de traficanți
Specific anului 2022, este exportul de criminalitate în materia traficului de droguri, care presupune formarea unor rețele de traficanți constituite din cetățeni români și de altă naționalitate care acționează pe zona de vest a Europei. Aceste rețele asigură în principal transportul drogurilor și distribuția acestora către dealeri de nivel inferior sau către consumatori.
DIICOT mai notează că, în zona traficului transfrontalier de droguri, există parteneriate între rețelele infracționale formate din traficanți români și alte rețele europene sau internaționale (formate, cu precădere, din cetățeni albanezi, sârbi, dar și din statele cunoscute ca furnizoare tradiționale de droguri – țările din America de Sud pentru cocaină sau din zona Afganistan, Turcia pentru heroină, ori Olanda, Belgia, Germania pentru ecstasy).
Aceste conexiuni transfrontaliere facilitează accesul la sursele de furnizare a drogurilor, iar, în contextul unei disponibilități record a cocainei și metamfetaminei în anul 2022 (așa cum se menționează în Raportul european privind drogurile 2022 realizat de EMCDDA), în 2022 a fost înregistrată o creștere masivă a ofertei de droguri pe piața ilicită din România, existând date de menținere a acestui trend ascendent și pe parcursul anului 2023, conform raportului DIICOT. Instituția susține, însă, că nu are statistici cu privire la principalele țări de proveniență pentru fiecare drog în parte.
Conform raportului instituției din anul 2020, se înregistra o creștere semnificativă a numărului cetățenilor români racolați pentru a deveni „cărăuși” de droguri, fiind preferați pentru apartenența României la spațiul comunitar, transportatorii fiind motivați financiar sau constrânși prin diferite metode.
Sursa: g4media.ro