RIAL Braşov este afacerea patronată de Consiliului Local Braşov prin care se adminsitrează patrimoniul imobiliar public și privat al municipiului, cimitirul și se mai fac și ceva lucrări de construcții, în special pentru Primărie.
Treaba începe să pută și dacă nu se iau măsuri urgente, falimentul scrie pe această afacere. Care sunt cauzele care au dus la această situație?
Păi să le luăm pe rând. Despre management nu comentăm. Dacă cei aflați la putere au ceva semne de întrebare – ne referim la cei de la Primărie, care au pus șefii noi de la RIAL – nu au decât să își asume. Poate o mai pun de un audit cu încredințare directă.
Managerul Sorin Jula se plânge că societatea nu poate supraviețui cât timp chiriile au rămas la un nivel simbolic: 3-4 lei/mp, în buricul târgului. Dar și venitul din acestea (nici acela integral, pentru că sunt chiriași rău-platnici) este înjumătățit conform noilor prevederi legale. Practic, nu se acoperă nici salariile angajaților.
La acest capitol ar trebui precizat că municipiul Brașov mai are, în proprietate publică sau privată, doar 1180 de locuințe și 140 de spații cu altă destinație (din care și garaje, nu doar spații comerciale). Asta în contextul în care acum 30 de ani erau 23.300 de locuințe și 353 spații cu altă destinație. Majoritatea fie au fost retrocedate foștilor proprietari, fie au fost vândute chiriașilor conform legilor speciale.
Cât privește partea de construcții, și aici sunt probleme. Pentru că una se discută cu cei de la Primărie, pe un grafic de lucrări care pot fi executate, și alta se întâmplă în realitate.
Soluția lui Jula de a salva, ce mai e de salvat, la RIAL
„Faptul că în 2021, la scurt timp după capitalizare, ceea ce inițial s-a considerat de toată lumea ca fiind o prioritate comună ptr Primărie și RIAL (în sensul colaborării cât mai eficiente si directe), s-a dovedit incredibil de complicat, a schimbat brusc perspectiva si a compromis șansele sa ne putem reveni (având in vedere diversele constrângeri noi pe care aveam să le aflăm din mers).
RIAL trebuia tratat în mod real ca un «instrument de lucru» al Primăriei. (Statut pe care îl are la propriu prin Legea Achizițiilor Publice 98 / 2016, conform art. 31). Nu s-a întâmplat așa iar rigurozitatea față de noi, ca să nu spun mai mult, cred că a fost peste ceea ce au avut de făcut față de firme bine organizate și dotate cu personal calificat, motivat etc.”, spune managerul RIAL.
Sorin Jula ne-a spus că a propus mai multe variate de reorganizare a societății. Cea mai fezabilă ar fi ca administrarea patrimoniului municipiului și a cimitirului să treacă la Primărie. În cadrul unui serviciu public, așa cum funcționează în alte municipii. Iar RIAL să funcționeze ca societate de construcții, cu cod CAEN aferent și să beneficieze de toate avantajele unei astfel de specializări.
Jula susține că a prezentat această propunere Consiliului de Adminstrație (ai cărui membri sunt numiți pe criterii politice). CA-au a „luat notă” de cele prezentate și l-a trimis pe Jula să discute la Primărie. Între noi fie vorba, membrii CA, care „greblează” vreo 6.000 de lei brut lunar, nu iau note, ar trebui să ia hotărâri. Dacă vor note, să meargă la școală. Poate nu le strică…
Revenind, Jula a transmis planul de reorganizare către Primăria Braşov încă din luna iunie. Cunoscută fiind priceperea și viteza de reacție a administrației USR – Coliban, nici până la această oră nu s-a venit cu vreo propunere concretă către Consiliul Local. Nu s-a dat un răspuns clar nici celor de la RIAL, pe motiv că în se fac analize. Asta în contextul în care firesc ar fi ca, la această oră, să începi creionarea bugetului pentru anul viitor…
La Primărie, conducerea USR vrea să înființeze nu un serviciu public, ci o direcție nouă. Cu director nou, unde omenii noi din politică să mai dea o sinecură cui trebuie.
Situația economică
În 2019, RIAL a raportat un profit de 512.000 de lei. Din care „tehnicului” – partea de construcții îi revenea cota de 368.000 de lei. După ce legea a stabilit că RIAL poate rămâne cu cel mult 50% din chiriile încasate, restul se varsă la bugetul local, societatea a intrat pe pierdere în 2020. -1,9 milioane lei „tehnicul” și -1,334 administrarea imobilelor și cimitirul. (Acesta din urmă fiind profitabil, trebuie menționat).
În 2021, situația s-a agravat și mai mult. „Tehnicul” a ajuns la o pierdere de 4,39 milioane de lei. Iar „administrativul” 1,18 milioane. (Fără a fi umor negru, Cimitirul a avut o activitate bună din cauza pandemiei).
2022, mai spune Jula, pare a fi mai bun din punct de vedere financiar. La jumătatea anului, pierderile erau de circa 300.000 de lei, iar până la finalul anului probabil se vor dubla.
Cum (nu) a funcționat relaţia RIAL cu Primăria
Consiliul Local a hotărât ca firma pe care o patronează, RIAL SRL, să primească contracte de lucrări de la Primăria Braşov, prin atribuire directă.
în anul 2021, valoarea totală a lucrărilor stabilite a fi executate de RIAL era de aprovimativ 23 milioane de lei. Însă, au fost semnate contracte doar pe 6,5% din valoare, respectiv 1,5 milioane de lei. Așa că nu trebuie să mire pe nimeni pierderile…
Pentru anul în curs, Jula spune că a fost discutată contractarea de lucrări în valoare de vreo 15 milioane de lei. Până acum s-au semnat contracte de 8,8 milioane de lei. Și ar fi pe circuit actele pentru încă vreo 3 milioane de lei.
Pe de altă parte, au fost situații în care cei de la RIAL au spus la Primărie că nu se pot angaja să facă lucrări la prețurile impuse de Primărie. În contextul în care materiile prime și materialele au „explodat”. Primăria a a crescut prețul lucrărilor respective. Dar nu le-a dat tot celor de la RIAL contractul, parcă ar fi o răzbunare, ci s-a organizat licitație…
Și ar mai fi ceva de adăugat aici: vorbim despre o criză de locuințe. Pentru că cereri sunt foarte multe la Primărie. 40 de spații locative de la RIAL nu se pot aloca pentru că trebuie renovate. RIAL nu are bani, iar Primăria nu poate da bani decât pentru consolidări de imobile.
Locuințele RIAL nu au fost reparate de 20 de ani. Este obligația societății să le repare, nu a chiriașilor, conform contractului. Cu cei 3-4 lei chirie pe metrul pătrat, nici nu o să se întâmple nimic în următoarea perioadă.
Nu există o strategie de administrare a unui fond locativ municipal
În alte țări, municipalitățile au grijă să aibă un fond locativ consistent. Și nu doar pentru situații de urgență sau pentru a oferi locuințe la chirii rezonabile unor categorii profesionale. Mai mult, o astfel de gândire poate fi importantă și prin jocurilor de pe piața imobiliară.
Pe periodă de criză se pot face achiziții la prețuri rezonabile. În boom economic se vând și se mai temperează prețurile locale. La Brașov, de 30 de ani, atât în Consiliul Local, cât și cel Județean, s-a ajuns la un adevărat sport cu ridicatul mâinii pentru neexercitarea dreptului de preempțiune pentru unele locuințe scoase la vânzare.
Au existat două cazuri importante în istoria imobiliarelor din Brașov, în care administrația publică a vrut să se implice.
Palatul Pionierilor / Palatul Știrbei, unde nu s-au înțeles Primăria și Consiliul Județean. Dar cel mai important rateu imobiliar public a fost achiziția Castelului Bran de către Consiliul Județean. Pe lângă multele prostii făcute de Aristotel Căncescu, să ne aducem aminte că a vrut să cumpere castelul cu 60 de milioane de dolari în 2007. Atunci, lupta politică, PD / Căncescu, PNL – ministrul Culturii, a blocat această afacere. În 2017, la cererea jurnaliștilor americani de la CNN, o evaluarea a Castelului Bran dădea o valoare de 150 de milioane de dolari. Și dacă mai adăugăm că înainte de pandemie administrația castelului Bran anunța un profit anual de vreo 3 milioane de euro, ne dăm seama ce am pierdut.