4 diferențe dintre DGA și DNA: Ce trebuie să știe românii despre aceste instituții anticorupție?

În cadrul emisiunii Culisele Zilei cu Sebastian Dan, ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) Brașov, Monica Ionica și Claudia Feraru, au explicat diferențele fundamentale dintre DGA și DNA, două instituții cu roluri esențiale în combaterea corupției în România.

Deși ambele se ocupă cu prevenirea și descoperirea actelor de corupție, există mai multe aspecte care diferențiază aceste două structuri.

1. Structura instituțională și competențele lor

• DNA (Direcția Națională Anticorupție) este o unitate de parchet care se află sub autoritatea Parchetului General. Aceasta se concentrează pe combaterea corupției la nivel înalt, fiind specializată în investigarea faptelor de corupție care implică persoane cu funcții publice. DNA se ocupă de cazuri care implică mita și prejudicii mari.
• DGA (Direcția Generală Anticorupție), pe de altă parte, este o unitate de specialitate care face parte din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). DGA are o responsabilitate specifică în combaterea corupției în cadrul structurilor de aplicare a legii, incluzând polițiști, jandarmi, pompieri și alți angajați din serviciile publice comunitare, cum ar fi cele de pașapoarte sau de matriculări auto.

2. Tipuri de dosare și limitele de competență

Un alt punct esențial discutat de Monica Ionica și Claudia Feraru este legat de tipologia dosarelor pe care le investighează fiecare dintre aceste instituții.

• DNA investighează, în general, dosare de mare amploare, în care valoarea mitei oferite depășește 10.000 de euro, iar prejudiciul cauzat este mai mare de 200.000 de euro. De asemenea, DNA se concentrează pe corupția de nivel înalt, care implică funcționari publici importanți, cum ar fi senatori, deputați, membri ai guvernului, președinți de consilii județene, ofițeri de rang înalt sau generali.
• DGA, în schimb, se ocupă cu combaterea corupției la nivelul instituțiilor de aplicare a legii, investigând fapte de corupție care implică polițiști, jandarmi, pompieri și alți angajați din serviciile publice. Astfel, competența DGA se delimitează de cea a DNA, deoarece se concentrează pe alte categorii de persoane implicate în fapte de corupție, dar nu ajunge la nivelul de amploare și complexitate al dosarelor gestionate de DNA.

3. Colaborare și delimitare a atribuțiilor

În ciuda unor domenii de activitate similare, DGA și DNA își delimitează foarte clar zonele de competență. Cele două instituții nu se intersectează în activitatea lor, iar fiecare dintre ele lucrează independent, în funcție de specificul cazurilor pe care le investighează.

DGA și DNA nu se „canibalizează” ca activitatea, după așa cum explică ofițerii, deoarece fiecare își urmează propria strategia de combatere a corupției și se axează pe tipuri diferite de infracțiuni, respectând granițele competenței.

4. Importanța luptelor anticorupție pentru România

Ambele instituții, deși diferite în structura și competențele lor, au un rol esențial în asigurarea unei justiții corecte și a unei administrări transparente a fondurilor publice. Combaterea corupției rămâne o prioritate națională, iar DGA și DNA lucrează constant pentru a reduce impactul acestui fenomen asupra societății românești.

În concluzie, în timp ce DGA se ocupă cu prevenirea și descoperirea faptelor de corupție în rândul personalului din Ministerul Afacerilor Interne, DNA vizează dosarele de corupție de mare amploare, ce implică funcționari publici de rang înalt. Ambele instituții sunt complementare și contribuie la consolidarea unui stat de drept în România, dar fiecare acționează în mod specific în funcție de tipul de infracțiune și de persoanele implicate.

• Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
• Noutăți RAPID și pe canalul de Whatsapp și Telegram !