Din cele 143.637 de nașteri care au avut loc în 2024, 13.018 provin de la mame cu vârsta între 15 și 19 ani, în 601 de cazuri fiind vorba de mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor INS. În cazul a 23 de mame cu vârsta sub 15 ani este vorba despre a doua naștere, în vreme ce o adolescentă de nici 15 ani a născut al treilea copil, în 2024. Pentru 652 de fete care au dat naștere în 2024, înainte de a împlini 19 ani, este vorba despre a treia naștere.
În 2024, în Braşov 27 de copile sub 15 ani au devenit mame. Peste 650 de fete mai mici de 19 ani au născut şi ele
Situația pe județe în ceea ce privește copilele care au devenit mame înainte de 15 ani arată că județele din top sunt Mureș – 60 de nașteri la mame sub 15 ani, Bacău – 34, Bihor – 31, Dolj – 29 și Brașov – 27. Datele privind mamele minore reflectă consecințele directe ale unui sistem legislativ care a eșuat să protejeze copiii prin educație.
Salvați Copiii solicită o reformă profundă a cadrului legal: actuala reglementare din Legea 272/2004, de pildă, prevede că programele de educație pentru sănătate, inclusiv componenta de educație sexuală, se derulează în școli abia începând cu clasa a VIII-a și numai cu acordul scris al părinților, o abordare profund inadecvată și în dezacord cu celelalte reglementări privind răspunderea penală de la 14 ani, a consimțământului de la 16 ani în domeniile medical, civil și educațional.
La grupele de vârstă sub 15 ani și 15 – 19 ani, pe primele locuri se situează județele Mureș (813 mame), Brașov (657), Dolj (568), Bihor (567) și Constanța (541). Municipiul București se află pe locul al 14-lea, cu 351 de nașteri provenind de la mame cu vârsta sub 19 ani. La polul opus, județele cu cele mai puține nașteri din mame adolescente sunt Gorj (127), Tulcea (130) și Mehedinți (145).
Aproape în totalitatea cazurilor, sarcina în perioada minoratului nu a fost una planificată, ci un eveniment neașteptat, trăit traumatic de către mamă.
Ce putem face pentru combaterea fenomenului mamelor adolescente?
Conform cercetărilor realizate de organizația Salvați Copiii, s-a constatat că un impresionant procent de 66% dintre minore au indicat că au primit deja informații legate de educația sexuală în timpul educației lor. Însă un procent semnificativ dintre acestea, aproximativ 30%, afirmă că sursele acestor informații provin din conexiuni personale precum rude, prieteni sau colegi, ceea ce poate genera suspiciuni cu privire la credibilitatea acestor surse de informare.
„Abordarea educațională în domeniul sănătății poate juca un rol esențial în combaterea fenomenului maternității la vârste tinere. Chiar și în situații caracterizate de sărăcie familială sau în comunități cu perspective economice limitate, deținerea cunoștințelor referitoare la prevenirea sarcinilor nedorite, igienă, prevenirea abuzurilor sexuale și identificarea resurselor disponibile poate contribui semnificativ la reducerea acestui fenomen”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
În regiunile cu niveluri extrem de scăzute de dezvoltare economică, din care provin mamele adolescente, predomină dependența de asistența socială furnizată de către stat, ceea ce determină practic o perpetuare a unui sistem economic bazat pe subzistență.
Este imperativ să se pună accent pe măsuri de prevenție, cu scopul de a facilita accesul la informații și servicii de asistență socio-medicală, precum și de a reintegra social și școlar fetele care au devenit mame la o vârstă fragedă.
Povestea Mariei, mamă la 15 ani: „Am simțit că viața mea s-a terminat”
Maria avea 15 ani când a realizat că întârzierea menstruației nu mai poate fi pusă pe seama unei simple dereglări. La început, s-a agățat de această speranță. A încercat să ignore semnele, să provoace menstruația prin metode „auzite” de la alte fete. Când testul de sarcină a confirmat ceea ce se temea, șocul a fost copleșitor: „Am simțit că viața mea s-a terminat pentru totdeauna, că nu mai are sens să mai visez la nimic vreodată. Chiar dacă locuiesc într-un sat, aveam și eu visurile mele. Să merg la liceu, să învăț o meserie și să devin ceva mai mult.”
După confirmarea sarcinii, frica s-a transformat rapid în rușine. Rușine față de părinți, față de colegi, față de comunitate. A încercat să ascundă sarcina cât mai mult timp. Gândul de a le spune părinților o paraliza. Când partenerul a aflat, reacția lui a fost violentă. A negat paternitatea și a rupt legătura cu Maria. Teama de medic și de spital a fost la fel de puternică. Fără venit propriu, dependentă de familie, fiecare analiză medicală părea un cost prea mare.
Maria a fost susținută de specialiștii Salvați Copiii, care i-au facilitat accesul la servicii medicale, consiliere și sprijin social, ajutând-o să meargă la controale prenatale. Prin intervenția integrată – medicală, socială și educațională – Maria a reușit să își continue studiile și să își construiască un plan pentru a-și crește copilul în siguranță, demonstrând că sprijinul potrivit, oferit la timp, poate rupe cercul vulnerabilității.
Ce face Salvati Copiii?
Organizația Salvați Copiii se implică în acordarea de servicii sociale și medicale mamelor și copiilor din mediul rural, dezvoltând intervenții bazate pe realitățile din teren, cu scopul de a preveni sarcinile timpurii și de a contribui la reducerea numărului de mame minore, prin creșterea accesului la servicii medicale, educație pentru sănătate și sprijin comunitar, prin: