Este de notorietate că întâiul mincinos al Brașovului, Allen Coliban, vrea să facă din Piața Sfatului un loc trist, cu bănci din piatră, cu scaune împrăștiate „artistic”-haotic pe pietonal. A! Să nu uităm. Coliban vrea și un obelisc la colțul Casei Sfatului. Probabil ca să-i fie de tristă amintire. Atât s-a putut…
Târgul de Crăciun din acest an a fost o ocazie de excepție pentru municipalitate pentru a arăta cam de ce (nu) este în stare să facă cu Piața Sfatului golită de terase.
Zis și făcut. După cum ne-a obșnuit primarul Coliban, nu contestăm existența unor studii de prefezabilitate, de oportunitate, de impact asupra mediului etc., cum ar trebui, de exemplu, amplasat un tomberon pentru gunoaie menajere lângă un monument istoric de referință cum este Casa Sfatului.
Pe surse, am aflat că municipalitatea ar fi intenționat să pună acolo un complex de colectare selectivă a gunoaielor, dar cei de la Direcția Județeană de Cultură s-au opus vehement. Culorile violente pentru fiecare tip de deșeu în parte ar fi contrastat violent cu expoziția exterioară amenajată de Muzeul Județean de Istorie din Brașov și nu respecta arhitectura clădirilor din acest sit urbanistic.
Discuții aprinse pe tema: simetrie sau asimetrie?
În acest context intelectual de înalt nivel conceptual, au avut loc mai multe dezbateri sub înaltul patronaj al primarului Allen Coliban (USR), asupre menținerii unor elemente de simetrie sau de asimetrie în amenajarea urbană, cu penetrare profundă a meandrelor concretului arhitectural. (vezi foto alăturat!)
Unul dintre cazurile de lucru luate în discuție la multiplele întâlniri pe zoom, la care (nu) au putut participa toți brașovenii care nu erau în timpul serviciului, este amplasarea unui tomberon lipit de zidul Casei Sfatului (monument istoric catalogat cod LMI BV-II-m-A-11586).
Dezbaterile au atins cote de un înalt profesionalism științific: Unde ar trebui amplasat tomberonul?Simetric, defazat la stânga sau la dreapta? Primul lucru asupra căruia au convenit speciliștii de la Direcția de Cultură a Județului Brașov, ai Ordinului Aritecților Brașov – Covasna – Harghita și ai Direcției de Urbanism din Primăria Brașov este definirea termenilor: „Atât în artă, cât și în natură există concepte precum simetria și asimetria. Le observăm zilnic în lumea din jurul nostru. Și fiecare subiect are unul sau ambele concepte. Asimetria în artă este exact opusul simetriei“.
Plecând de la această axiomă, totul a fost mult mai simplu
Au fost luate în calcul multe elemente. S-a vorbit de fauvism, de art nouveau, de estetica urâtului ca manifestare artistică la Baudelaire (Les fleurs du mal) sau la Arghezi (Flori de mucigai).
„Termenul simetrie (din greacă συμμετρεῖν, symmetrein, „măsură împreună”) are, în general, două sensuri principale. Primul este un sentiment (imprecis) al proporționalității armonioase sau că din punct de vedere estetic este plăcut și echilibrat, astfel încât acesta să reflecte frumusețea sau perfecțiunea. Al doilea sens este un concept precis și bine definit de echilibru sau de «model de autosimilaritate», care poate fi demonstrat că este în conformitate cu regulile unui sistem formal: prin geometrie, fizică sau altfel. Deși sensurile sunt diferite, în unele contexte ambele sensuri ale «simetriei» sunt legate și tratate în paralel“, au arătat adepții simetriei.
De cealaltă partea a baricadei, specialiștii susțin că „în artă, contribuie la exprimarea dinamismului acțiunii, la manifestarea naturalității și ușurința de mișcare și la diversificarea compoziției. Aceștia au susținut că putem observa asimetria în natură naturală. Corpul uman, de exemplu, nu este absolut simetric. Membrele pot diferi ușor în lungime sau grosime, o jumătate a feței diferă de cealaltă prin curbura buzelor, riduri, locația sprancenelor și altele asemenea. În acest context, în care orhideele sunt apreciate drept simbol al perfecțiunii umane privind simetria, pe de altă parte singularitățile fiecărui specimen dau singularități individuale care pun în valoare unicitatea. De aceea am decis ca tomberonul verde (că nu degeaba s-au cheltuit sute de mii de euro pentru festivaluri verzi pe hârtie), să fie pus în partea dreaptă a privitorului, dar în stânga complexului urbanistic monument istoric – tomberon, zona de flux principal sanguin, a inimii!”.
P.S.1: Toate distracțiile organizate de Primăria Brașov cu ocazia sărbătorilor de iarnă sunt gratuite pentru brașoveni, a anunțat cel mai performant feisbucist al Brașovului, Allen Coliban. Pe banii brașovenilor, a completat consilierul județean Cătălin Leonte.
P.S.2: Revenind la un ton serios, mobilarea Pieței Sfatului de Crăciun, spun esteticienii urbaniști, a atins un nivel de kitsch care nu exista nici înainte de 1989. „Capre de lemn“ cu un fel acoperiș unde să bei sau să mănânci „la botul calului” ceva, tomberoane împrăștiate tocmai unde pretindem că este kilometrul zero al turismului, cotețe cu folii de plastic deasupra, pe post de acoperiș…
P.S.3: Da, presa e de vină!
