Da, a trecut și End Polio Day, adică Ziua în care Lumea ar fi trebuit să oprească cu totul apariția cazurilor de poliomielită. Am decis să scriu la o săptămână de la eveniment, căci trebuie să scriu despre o boală și un vaccin. Nu pot să nu fac comparația, cu o altă boală care a ucis milioane de oameni și care a fost eradicată în anul 1980 prin puterea și voința noastră a oamenilor, tot cu ajutorul unui vaccin, variola.
Dar atunci nu exista polemica pe net, nu era atât de evidentă teoria conspirației, probabil din cauză că omenirea chiar trăia la propriu un război rece, alături de o împărțire extrem de reală a lumii. Așa că, probabil din dorința de a demonstra că nu există de fapt granițe dacă vrei și crezi cu adevărat, au eradicat variola.
O altă boală, cumplită, poliomielita, făcea și încă mai face ravagii în lume. Așa că cu încrederea că vom reuși din nou, omenirea și-a propus eradicarea poliomielitei.
Dar, trebuie să vă introduc în poveste. Poliomielita este o boală infecțioasă care este dată de virusul polio. În aproximativ 0.5% dintre cazuri pleacă din intestin și ajunge la sistemul nervos central unde determină paralizie și afectare musculară. Pandemia de acum ne-a arătat puterea unui 0.5% în mortalitate și sechelaritate. Dar să revenim la polio. Mulți dintre cei afectați își revin dar 5% dintre copii mor iar 15-30% dintre adulți își vor pierde la rândul lor viața. 25% dintre pacienți au simptome ușoare, 5% au dureri musculare la nivelul brațelor, picioarelor și tensiunea mușchilor regiunii capului. Aceștia își vor reveni, dar la ani de zile după vindecarea așa zis completă pot să apară manifestări de afectare musculară. Vă sună cunoscut, poate? Unii fac o boală ușoară iar alții mor. Polio se transmite pe cale fecal orală, dar și prin salivă. Cei care transmit boala o vor face pentru câteva săptămâni. Incubația este până la 35 de zile timp în care pot să apară simptomele. Cei 1% dintre pacienți, la care virusul ajunge la nivelul sistemului nervos central vor face meningită aseptică cu febră, redoare de ceafă, iritabilitate. Unul până la 5 dintr-o mie de pacienți dezvoltă paralizie. Și culmea este că, structura acestui virus este una extrem de simplă, este și el un virus un singur lanț de ARN. Omul, de data aceasta este singurul rezervor de boală.
Poliomielita a existat de mii de ani și o regăsim în marile muzee ale lumii pictată sau reprezentată prin sculpturi. Marele Toulouse Lautrec a suferit de poliomielită, iar lumea pictată și văzută prin ochii lui este ea însăși un strigăt de ajutor și o chemare la eradicarea unei boli. Poliomielita a fost descrisă în anul 1789 de către Michael Underwood și Landsteiner a fost cel care a identificat virusul.
Și în cazul polio, la început în anul 1950 s-a utilizat ca tratament plasma de la bolnavii recuperați, vă sună cunoscut? Dar, nu era suficient de multă plasmă așa că toată lumea s-a concentrat asupra unui vaccin. Primul vaccin viu atenuat a aparținut lui Hilary Koprowski. El a dezvoltat vaccinul în anii 1950 a vaccinat în zona Congo-ului Belgian dar și în Polonia 7 milioane de copii.
Dar marea reușită a venit de la Jonas Salk care la data de 12.04.1955 anunța lumea că după două doze vaccin 90% dintre copii dezvoltau imunitate. Era un vaccin inactivat pe formalin. Trei doze de vaccin asigurau protecție de 99%. Ulterior Albert Sabin a dezvoltat un vaccin oral viu atentuat care la rândul său avea să salveze milioane de copii. Studiile clinice cu vaccinul Sabin au dovedit beneficiile acestuia fiind considerat superior vaccinului Koprowski. Din anul 1962 este cel mai utilizat vaccin pentru prevenția poliomielitei.
Și totuși dacă știm atâtea de ce nu este eradicată poliomielita? Eforturile de eradicare au început în anul 1988 cu OMS-ul în rol principal. În anul 2012 era anunțat lumii eșecul eradicării acestei afecțiuni. În anul 2015 două țări erau cu focare active Afganistan și Pakistan în vreme ce în anul 2015 existau 37 de cazuri cu tulpini sălbatice, și 5 cazuri derivate din vaccin. Tot în 2015 au existat două cazuri de polio în Ucraina Visul de a eradica polio este încă departe. Și totuși scriind povestea unui vis, nu pot să nu mă gândesc câte vieți au fost salvate prin vaccinare.
Nu pot să nu pun în balanță normalitatea vieții pe care o ducem cu toții datorită unui vaccin. Și pe de altă parte, dacă veți citi printre rânduri vă veți gândi poate că și cei care dau naștere visurilor sunt oameni, iar Koprowski a pierdut lupta cu Sabin, căci nu este așa ne amintim mai degrabă de Sabin decât de el. Cu toate acestea milioanele de copii vaccinați îi datorează viața și sănătatea și lui Koprowski.
În această lume, la ani mulți distanță de lumea lor, mă întreb, în vreme de pandemie ce vom alege noi cei de acum? Să trăim sănătoși sau să fim la mâna teoriilor conspirațiilor? Greu de spus. De câte ori recitesc părți din istoria medicală a omenirii nu mă pot opri, să nu mă gândesc la prezent. Ar trebui, dar asta este ipotetic, să nu repetăm greșelile trecutului.
O clipă să vă gândiți la aparatele prin care respirau copiii bolnavi de poliomielită, la lupta lor de fiecare clipă pentru a trăi, la toți cei care au rămas pe veci marcați de această boală, prevenibilă prin vaccinare, oameni care acum au proteze pe membre sau umblă în cârje și să decideți ce merită, vaccinul sau boala.
Știința din spatele vaccinurilor este complexă și extrem de riguroasă, iar viața multora dintre cei datorită cărora astăzi suntem aici, a fost trăită în beneficiul visului de a fi sănătoși și generația lor dar și noi cei care pentru ei eram viitorul.
Nu pot decât să sper că totuși cândva, vom dovedi și poliomielita și că poate vom învăța ceva important, încrederea în vaccinare.
- Conf. Dr. Oana Falup
- medic sef Pediatrie 1, Spitalul Clinic pentru Copii Brașov
