blog-logo

Educație Juridică Brașov – Modificări ale normelor penale, în vigoare din 21 mai. Plecarea din arestul la domiciliu este considerată evadare

Educație Juridică Brașov – Modificări ale normelor penale, în vigoare din 21 mai. Plecarea din arestul la domiciliu este considerată evadare

De vineri, 21 mai, au intrat în vigoare noile modificări ale Codului Penal, Codului de Procedură Penală şi ale altor acte normative. Multe dintre reglementările de până acum sunt înăsprite, altele clarificate.

Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 146, privind monitorizarea electronică, în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, se schimbă legislaţia, atrag atenţia reprezentanţii Poliţiei. 

Astfel, spre exemplu, părăsirea imobilului de către persoana arestată preventiv, sau nerespectarea itinerariului ori a condiţiilor de deplasare, sunt considerare evadare şi vor fi pedepsite ca atare, după regulile privind concursul de infracţiuni. 

Dacă se dovedeşte că aceste obligaţii au fost încălcate cu rea-credinţă, „organul de supraveghere are dreptul de a-l prinde pe inculpat şi de a-l prezenta de îndată procurorului, în cursul urmăririi penale, judecătorului de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţei de judecată, în cursul judecăţii”, precizează reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie

În cazul în care arestatul la domiciliu trebuie totuşi să meargă în diverse locuri, „se va indica în mod expres perioada de timp, precum şi, după caz, locul de muncă, instituţia de învăţământ, unitatea sanitară sau alt loc în care se aprobă deplasarea inculpatului”.

Persoana aflată sub control judiciar are obligaţia să se prezinte, cel puţin o dată pe săptămână (7 zile calendaristice), la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa.

„Darea în urmărire se va dispune, prin ordin, de Inspectoratul General al Poliţiei Române, dar şi de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau, după caz, de inspectoratul de poliţie judeţean”, precizează aceeaşi sursă.

Imediat ce a aflat sentinţa privind arestul la domiciliu, inculpatul are obligaţia de a se deplasa de îndată la imobilul indicat potrivit legii, în vederea executării măsurii.

Cei care se ocupă cu supravegherea arestaţilor la domiciliu care trebuie să verifice situaţia de fapt, au acces la documente, imagini, înregistrări audiovideo sau orice înscrisuri necesare, deţinute de autorităţile sau instituţiile publice, persoanele juridice ori persoanele fizice.

Alte articole:   FOTO Accident între un camion și un ATV, pe DN73. Trafic blocat între Tohanu Nou și Tohanu Vechi

Toţi cei implicaţi în acest proces, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne au fost instruiţi cu privire la aceste modificări legislative, precum şi pentru informarea despre noile obligaţii legale a persoanelor faţă de care s-a dispus măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar. 

„Legea privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare electronică (SIME), modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere şi modul de acţiune în situaţia generării unor alerte. SIME va deveni operaţional cel mai târziu la data de 1 martie 2022. Într-o primă etapă, monitorizarea electronică se va aplica în sistem pilot, pentru cazurile de violenţă domestică în care a fost emis un ordin de protecţie”, mai precizează reprezentanţii Poliţiei.

Noi reglementări privind durata arestului la domiciliu

Guvernul a modificat in 30 iunie  printr-o Ordonanță de Urgență, prevederile referitoare la durata arestului la domiciliu incluse în Codul de procedură penală. Prin aceste modificări, legislația va fi pusă în acord cu exigențele Deciziei Curții Constituționale nr. 361 din 7 mai 2015 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 222 (privind durata arestului la domiciliu) din Codul de procedură penală.

Actul normativ adoptat  de Guvern creează cadrul normativ necesar aplicării instituției arestului la domiciliu în faza de cameră preliminară sau în cursul judecății în primă instanță, în limite și coordonate constituționale. Prin modificările decise astăzi, se reglementează durata maximă de dispunere a măsurii arestului la domiciliu, cu posibilitatea prelungirii acesteia pentru durate care, de asemenea, au maximum prevăzut în mod expres. Astfel, în cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi stabilit pentru o durată de cel mult 30 de zile. Arestul la domiciliu poate fi prelungit în cursul urmăririi penale numai în caz de necesitate, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau dacă au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depășească 30 de zile. Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.

Alte articole:   Un nou cutremur în Vrancea. Seism și în zona Făgăraș-Câmpulung

Prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află locul unde s-a constatat săvârșirea infracțiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. Judecătorul de drepturi și libertăți este sesizat în vederea prelungirii măsurii de către procuror, prin propunere motivată, însoțită de dosarul cauzei, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia. 

Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale. 

Modificarea legislativă este necesară în regim de urgență și cu precădere întrucât, în lipsa acesteia, nu poate funcționa instituția arestului la domiciliu pentru faza de cameră preliminară sau în cursul judecății în primă instanță. O intervenție legislativă rapidă, printr-o ordonanță de urgență a Guvernului a fost solicitată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Informații suplimentare:

În data de 12 iunie 2015, în Monitorul Oficial al României a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 361 din 7 mai 2015, potrivit căreia s-a admis excepția de necostituționalitate a dispozițiilor art 222 din Codul de procedură penală. Astfel, Curtea constată că “normele procesual penale ale art. 222 cu denumirea marginală “Durata arestului la domiciliu“, prin faptul că nu reglementează nici termenele pentru care poate fi dispusă și nici durata maximă a acestei măsuri în procedura de camera preliminară și de judecată în primă instanță, sunt neconstituționale, de vreme ce organele judiciare pot dispune măsura arestului la domiciliu pentru perioade nelimitate de timp, pe cale de consecință, fiind restrâns, în mod nelimitat temporal, exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale vizate de conținutul acestei măsuri”. Pentru aceste considerente Curtea a constatat că “o asemenea restrângere este neconstituțională, întrucât încalcă principiul proporționalității, afectând substanța drepturilor fundamentale vizate, nerezumându-se la restrângerea exercițiului acestora”.

Alte articole:   Cutremur de 3,5 grade în Vrancea, vineri seara

În reglementarea actuală, art 222 alin (1) din Codul de procedură penală prevede durata maximă a arestului la domiciliu în cursul urmăririi penale, aceasta fiind de 30 de zile. Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul a omis să reglementeze un termen și o durată maximă a măsurii preventive a arestului la domiciliu pentru ipotezele când aceasta a fost dispusă în procedura de camera preliminară sau în cursul judecății în primă instanță.sursa adevaru si guv

Puteți să cunoașteți legile accesând portalul legislativ. Cele mai importante acte normative sunt explicate pe înțelesul tuturor de către asociația VeDem Just pe site-ul organizației, pe contul de FB al proiectului de educație juridică și în cadrul aplicației pentru telefonul mobil Lege-n-Dar.

  • Eugen  Târnovan
  • Preşedinte CPMJ Brașov, CPMJ Brașov de pe lânga Curtea de Apel Brașov  partener si promotor al proiectului, Grupul Iubim Brașovul partener al proiectului

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!

Distribuie dacă îți place!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate