blog-logo

Săptămâna Patimilor. Semnificațiile fiecărei zile înaintea Învierii Domnului

Săptămâna Patimilor. Semnificațiile fiecărei zile înaintea Învierii Domnului

Săptămâna Patimilor sau săptămâna Mare este ultima săptămână dinainte de Paşte. Aceasta ne aduce aminte de patimile, răstignirea şi îngroparea Domnului.

Fiecare zi din Săptămâna Patimilor are o semnificaţie deosebită, iar slujbele speciale numite Denii pun în valoare acest lucru.

Credincioşii sunt chemaţi să se ostenească printr-o postire mai aspră. Astfel, cine poate, ţine post negru sau ajunează până seara în zilele de luni, marţi, miercuri, vineri şi sâmbătă.

În fiecare zi din Săptăma Patimilor se țin Deniile și predici curățenie sufletească și iertare de păcate.

Smochinul neroditor

În Lunea Mare, se citește, mai înainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Hristos. Tot în această zi se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus înaintea intrării în Ierusalim.

În această zi, potrivit tradiției, gospodinele încep curățenia de Paște. Ele scot tot ce pot afară, aerisesc casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, zugrăvesc și spală totul.

Parabola celor zece fecioare

Marţea cea Mare ne pregăteşte pentru intrarea în cămara Mântuitorului, cu parabola celor zece fecioare. „Citind această pildă transmisă de Sfinţii Apostoli şi Evanghelişti, ne pregătim pentru cea de-a doua venire a Mântuitorului. El este Mirele, iar noi trebuie să fim mereu gata să-l întâmpinăm. Să avem candela credinţei aprinsă în suflet şi să dăm dovadă de putere, pentru că numai astfel putem ajunge în Împărăţia veşnică“, spune părintele Ramon.

Alte articole:   „Cea mai bună piesă românească a anului 2020”, scrisă de un profesor braşovean

În această zi credincioșii sunt îndemnați la priveghere, să fie, cu alte cuvinte, pregătiți, în orice clipă să-l întâmpine pe Iisus.

Mirul şi femeia păcătoasă

În Miercurea Săptămânii Sfintelor Pătimiri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi al îndreptării omului care greşeşte. Conform teologilor, a făcut ceea ce doreau să facă femeile mironosiţe după înmormântarea Mântuitorului. A anticipat înmormântarea lui Hristos şi pregătirea Lui cu miresme, „aducând mir de mult preţ“. A fost mistuită de dorinţa de a i se dezlega păcatele: „Dezleagă-mi păcatele mele, aşa cum eu mi-am dezlegat părul“.

În anumite zone, există obiceiul ca în Miercurea mare, când soarele asfințește, copiii să meargă cu colindul, la sfârșit primind ouă pentru a le roși.

Cina cea de Taină

Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească şi începutul patimilor prin vinderea Domnului. După ce a săvârşit Cina cea de Taină, Mântuitorul le dă ucenicilor o nouă poruncă: „Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii“.

Alte articole:   Întreruperi de curent pe mai multe străzi din Săcele

Este ziua în care în biserici, în timpul deniei (slujbei de seară) se citesc cele 12 evanghelii şi se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii. Preoţii le vorbesc credincioşilor despre ultimele zile petrecute de Iisus înainte de răstignire, despre patimile şi învierea Mântuitorului.

Potrivit tradiției, Joia Mare este ziua în care se roșesc ouăle. Tot în această zi se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc.

Răstignirea şi moartea

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ziua cea mai neagră din istoria creştinismului. Este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari. Este Vinerea neagră, în care Iisus a murit pentru mântuirea lumii. Împreună cu Biserica, în sfânta şi marea Vineri rememorăm răstignirea şi moartea pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos. De aceea, aceasta este una dintre acele zile aliturgice, adică în care nu se oficiază sfânta liturghie.

Alte articole:   Peste 410 persoane, imunizate împotriva COVID-19, în județul Braşov, în 24 de ore

Tradiția ne spune ca în această zi este bine să se țină post negru. În același timp credincioșii, care nu pot, totuși, posti negru, nu trebuie să mănânce urzici, iar în mâncare nu se pune oțet, deoarce lui Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.

Îngroparea lui Hristos

În Sfânta şi Marea Sâmbătă creştinii evocă îngroparea lui Hristos cu trupul şi pogorârea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricăciune la viaţa veşnică pe cei din veac adormiţi. Rânduiala Bisericii este că, imediat după ce se spun cu cântare cuvintele în care facem prohodirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, se pomeneşte Învierea.

Sâmbătă Mare este zi de reculegere, credincioșii se pregătesc pentru marea veghe. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea.

Biruinţa asupra morţii

Duminică – Învierea lui Iisus Hristos, după ce a luat asupra Sa păcatele omenirii şi a fost răstignit pe cruce. Duminica Paştelui simbolizează biruinţa lui Iisus asupra morţii şi promisiunea vieţii veşnice.

În Săptămâna Mare, credincioşii se pregătesc pentru sărbătoarea Învierii Domnului, atât sufleteşte, cât şi trupeşte.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!

Distribuie dacă îți place!

Leave a Reply

Your email address will not be published.