blog-logo

Despre „Luxul Necesar” și multiculturalitatea brașoveană cu dl Alexandru Stănescu

Despre „Luxul Necesar” și multiculturalitatea brașoveană cu dl Alexandru Stănescu

Despre expoziția inedită “Luxul necesar”, despre proiectul “Boltart”, sau despre proiectul “Vitrina”,  expoziția “Obiceiurilor Ecvestre ale Junilor Brasovecheni”, despre multiculturalitate și frumusețea tradițiilor brașovene împreună cu dl Alexandru Stănescu – manager al Muzeului de Etnografie din Brașov

Interviu realizat la Muzeul Civilizației Urbane din Brașov muzeu ce ilustrează modul de viaţă al locuitorilor din mediul urban între secolele al XVI-lea și al XIX-lea

  • Gabriela Bularca – Realizator Televiziunea ONLINE TViBV Grupul Iubim Brașovul
  • Grupul Iubim Brașovul partener al proiectului

Rep.: Ce ne puteți spune despre locul unde ne aflăm?  Un loc fermecător.

Ne aflăm în sala de expoziții temporare a muzeului unde avem ca expoziție pe care o prezentăm publicului brașovean în această perioada și în următoarele două luni, expoziția intitulată ”Luxul necesar – podoabe și accesorii de mireasă”

Această expoziție are rolul de a prezența, pe de o parte multiculturalitatea brașoveană, și pe de altă parte ceea ce am numi noi măreția tradiției. Noi promovăm mai ales cultura tradițională, vechile meșteșuguri, gloria, să spunem, trecută a vechilor bresle brașovene care realizau lucruri trainice și frumoase unele chiar deosebit de frumoase cum ar fi podoabele. 

Ce să spun despre acest spațiu? Este un fel de salon de primire al turiștilor în Brașov, dacă vrei să iei contact cu civilizația brașoveană, cu ceea ce a făcut puternică și prosperă această comunitate, o comunitate multicurală, care de-a lungul timpului s-a caracterizat printr-un spirit întreprinzător, prin voință de muncă, printr-o energie pe care adesea nu am întâlnit-o și la alte comunități din restul țării, și credem că merită să aducem în atenția publicului brașovean și a publicului național această parte din România că un loc al energiilor creatoare, ca un loc al muncii, al ceea ce, să spunem, a însemnat această simbioză între ideile creatoare și munca îndârjită care a făcut faima Brașovului, atât ca burg medieval, cât și a Brașovului modern ca oraș al începuturilor industriilor românești, cât și a Brașovului de azi, capitală a turismului care poate fructifica această moștenire culturală.

Rep.: De unde a venit numele acestei expoziții? De ce Luxul Necesar? 

Întradevăr nu este un titlu comun, noi promovăm cultura tradițională  și încercăm să promovăm civilizația materială alături de patrimoniul imaterial, cumva ține de măreția tradiției să prezinți lucrurile care și în trecut i-au fascinat pe oameni, și cred că o tradiție sau un ritual, un obiect și-ar pierde din strălucire dacă nu ar fi dintr-un material nobil, sau să aibă în sine înglobate niște elemente prețioase, nu aș spune că, clasicul și simplitatea nu sunt frumoase în sine, dar dacă ne gândim la tot ansamblul de ritualuri și la recuzita ritualică care era odată, vedem că multe din acestea s-au păstrat, dau exemplu nunta,  am încercat să prezentăm aceste accesorii și podoabe deosebite pentru că acestea reprezintă, pe de o parte, multiculturalitatea din Brașov, pe români, sași, maghiari, dar reprezintă și mentalitatea pe care aceștia au avut-o, pentru că ajungând prin muncă la un anumit statut social, au încercat să își etaleze în anumite evenimente deosebite, când trebuiau să arate ce sunt și ce îi reprezintă, s-a păstrat până astăzi o anumită tradiție a fastului, de exemplu la nunți, mirese în mătăsuri, inele de aur, încercăm să păstrăm din fastul de odinioară. 

Alte articole:   Grădina Zoologică Brașov trece la programul de vară

Astfel noi promovăm și materialele de calitate și încercăm să îi spriinim pe artiști, pe artizani, pe meșterii care încă mai lucrează cu astfel de materiale, să nu renunțe la ceea ce știu și la ceea ce fac, pentru că după mine, foarte multe lucruri s-ar pierde dacă toată această civilizație materială s-ar reduce la plastic sau cauciuc. Nu putem înlocui nici în muzeu nici din cotidian nici în sărbători anumite obiecte care sunt din metal prețios, au o altă rezistență în timp, ele câștigă în timp în valoare, și trăgând o concluzie asta reprezintă luxul necesar, nu vorbim de risipă nici de fast etalat în mod inutil ci de recunoaștere a muncii, de zestrea femeii. Ele reflectă valorile civilizației construită aici în plan material.

Rep.: Când ați pornit să iubiți istoria, care au fost primii pași?

Istoria mi-a plăcut cam de când am început să o citesc, am citit destul de repede, citeam în clasa I-a și în a II-a trecusem deja la mai mult de cititul poveștilor, dar în clasa a IV-a, când am făcut prima ora de istorie, am decis că este materia mea preferată, defapt și tatăl meu era pasionat de istorie eu provin dintr-o familie veche din Șcheii Brașovului, am avut în familie și colecționari am avut și noi colecții, și am trăit înconjurat de poze de fotografii vechi de familie de lucruri vechi, de lucruri frumoase, astfel că în totdeauna am fost atras de această parte a trecutului, dar ce a fost așa determinant că  am decis să fiu istoric și arheolog a fost faptul că între a IV-a și a V-a am luat  și am citit o carte “Zei Morminte Cărturari” în care erau descriși pionieri ai arheologiei  și ai cercetării istorice în plan european, ideea este că atunci când am citit cum s-a descoperit Troia, pornind de la un mit și mi-am dat seama că miturile au valoare istorică, și când am văzut cum prin săpăturile arheologice se poate dezvălui frumusețea acelor timpuri, atunci am decis  că vreau să fiu arheolog, și am început să îmi cumpăr manualele de istorie înainte de începutul anului școlar și le citeam. Pentru majoritatea lecțiilor de istorie nu citeam ci reciteam. Încet încet s-au acumulat cunoștințe de istorie astfel încât mi-a fost destul de ușor să mă duc la facultate la Cluj și să îmi aleg specializarea la care mă gândisem de la vârstă de 9-10 ani.

Alte articole:   VIDEO Ce au găsit polițiștii azi la percheziţiile făcute la hoții de componente auto

Și astăzi dacă mă gândesc, cred că același drum l-aș alege, cunoșterea trecutului și cercetarea istorică îți oferă satisfacții pe care puține alte domenii ți le pot oferi și îți dau o anumită viziune asupra evoluției umanității și a societății contemporane de azi.

Rep.: Ne puteți povesti puțin despre Boltart?

Boltarart-ul a fost cumva o încercare de a asigura, chiar și în condițiile acestea ale stării de alertă sau în momentul în care există atâtea restricții și limitări, de a vizita galeriile și expozițiile, a fost o încercare de a asigura o mediere între mediul cultural și mai ales vorbind de creatori și publicul lor, pentru că numai facebook-ul nu este de ajuns, o pânză sau o fotografie pe o tabletă sau un ecran nu are aceeași valoare, așa că am spus că ar fi cazul să dăm valoare și locului nostru prin prezentarea artiștilor în această zonă, pentru că ne-am gândit că oamenii vor veni și se vor uita la tablourile expuse  și vor intra în contact cu creatiiile unor artiști. Primul care a fost expus a fost dl Horia Țigănuș. Pe de o parte dorința de a oferi brașovenilor un loc de expoziție a mers în întâmpinarea dlui Țigănuș de a relua contactul cu publicul său, o propunere asemănătoare există sub formă proiectului Vitrina.

Rep.: Cum s-a născut expoziția Obiceiuri Ecvestre ale Junilor Brasovecheni?

Acea expoziție este rodul unei planificări anterioare și ar fi trebuit să aibă loc în Muzeul de Etnografie, însă limitările date de starea de urgență, plus faptul că am încercat să căutăm soluții de a ieși din spațiul muzeal, am decis în caz că publicul nu poate veni la noi atunci să mergem noi acolo unde accesul nu era încă restricționat. Cei de la Coresi Shopping Resort au fost de acord cu ideea, ne-au oferit un spațiu, și asfel am organizat în spațiul central din mall în colborare cu Societatea Junilor Brasovecheni, cu care avem un parteneriat de promovare reciprocă a tradițiilor. Ne-am bucurat că am găsit acest spațiu, ne-am bucurat și de sprijinul pe care cei de la Coresi ni l-au acordat, în astfel de timpuri este important și pentru muzee să iasă din spațiul lor și să promoveze valorile comunității în locuri non-formale, expoziția a fost foarte bine primită de public, a avut un număr mare de beneficiari direcți, de oameni care și-au făcut fotografii în expoziție.

Alte articole:   Vaccinul Pfizer, mai puțin eficient în cazul persoanelor care suferă de obezitate

Rep.: Ce pregătiți pentru anul 2021? 

O să continuăm proiectul “Luxul necesar” pentru că sunt și alte domenii în care el poate fi văzut, mă refer aici și la alte tipuri de recuzită ritualică,  cea religioasă, nu musai creștină, și din alte confesiuni, o să încercăm să aducem aici o expoziție sau două dedicate portului tradițional, nu pot să spun mai mult, dar vom avea în această vară și toamnă două sau trei expoziții dedicate în exclusivitate eleganței și bunului gust, brașovenii o să aibă posibilitatea să se delecteze admirând exponate deosebite.

Rep.: De ce iubim Brașovul?

Putem avea tot felul de relații cu alte comunități sau alte orașe dar eu vorbesc acum în calitate de brașovean născut și crescut în acest oraș, cu orașul tău natal ai o relație specială, de ce iubim Brașovul? Asta e o întrebare destul de interesantă, cu multe răspunsuri, cred că turiștii care vin în Brașov ar putea avea răspunsuri surprinzătoare și interesante

Oamenii iubesc ceea ce e frumos și bun, pentru că stă în firea lucrurilor să prețium și ordinea și frumusețea, și binele, și atunci eu spun că orașul Brașov este frumos, traiul în Brașov este bun și cu asta nu cred că mai trebuie să adăugăm ceva, pentru că ne spune chiar și un studiu al Băncii Mondiale,  că unul din trei români își dorește ca în următorii 20 de ani să se mute la Brașov, dar nu cred că 6 milioane de oameni ar putea încăpea în Țara Bârsei, dar dacă acesta este un deziderat al unei treimi din populația țării spune multe despre cât este de îndrăgit acest oraș.  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!

Distribuie dacă îți place!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate