blog-logo

Lista sporurilor: Peste 50 de tipuri de sporuri în sistemul bugetar

Lista sporurilor: Peste 50 de tipuri de sporuri în sistemul bugetar

Fostul ministrul al Muncii, Violeta Alexandru, a făcut public un centralizator al sporurilor din domeniul bugetar și a declarat că sporurile în sistemul public, cu câteva excepţii au apărut precum pensiile speciale şi „cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic şi a fost aproape de decident a obţinut un spor”.

Violeta Alexandru spune că a identificat până acum șapte domenii, între care învățământ, sănătate, ordine publică sau administrație și peste 50 de tipuri de sporuri, de la spor pentru periculozitate sau suprasolicitare neuropsihică, până la munca în ture și spor de consemn la domiciliu, dar și spor pentru gestionarea informaţiilor clasificate sau pentru păstrarea confidenţialităţii.

„Am terminat de centralizat informaţiile. 7 familii ocupaţionale de funcţii bugetare (învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cultură, diplomaţie, justiţie şi Curtea Constituţională, apărare, ordine publică şi securitate naţională, administraţie). Peste 50 de tipuri de sporuri (încă mai documentez) – de la spor pentru condiţii de stres/suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru muncă în ture, spor pentru gestionarea informaţiilor clasificate sau pentru păstrarea confidenţialităţii. Şi vechimea în muncă aduce o majorare a salariului la nivelul posturilor cu aceleaşi cerinţe/responsabilităţi. Şi dacă eşti nominalizat în proiecte din fonduri europene, eşti avantajat – primeşti o majorare a salariului de până la 50%. Personalul bugetar beneficiază şi de indemnizaţie de hrană (347 lei/lună) şi, desigur, de vouchere de vacanţă. Este foarte bine că s-a început o evaluare completă pentru fundamentarea deciziilor”, a scris Violeta Alexandru, marţi, pe Facebook.

Fostul Ministru al Muncii a explicat diferența pe catogorii a sporurilor și propune stabilirea unor indicatori de performanță în administrație ca „abia apoi să se treacă la salarii, sporuri, venituri, în general”.

Alte articole:   Cîțu: Mai multe centre de vaccinare AstraZeneca vor fi transformate în centre Pfizer

O parte din sporurile acordate în sistemul public. O bună parte. Discuția aceasta este, într-adevăr, despre performanță în administrație, așa cum echipa liberală a spus.

Cu câteva excepții, sporurile în sistemul public au apărut precum am văzut că au apărut și pensiile speciale. Cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic și a fost aproape de decident a obținut un spor. De ce credeți că am insistat anul trecut ca absolut toate veniturile din sistemul public – de la funcționari la personal contractual, până la indemnizațiile celor care conduc companii de stat – să fie toate, TOATE, într-o singură bază de date? Pentru o imagine completă, disponibilă dintr-o singură sursă de date.

Trebuie să ne hotărâm ce vrem, de fapt, și să le împărțim pe categorii, funcție de obiective, pentru că atunci abordarea va fi diferită. Și justă.

Dificultatea – obiectivă – a unei categorii de personal din sistemul public de a-și desfășura, la un moment dat, activitatea la parametrii optimi?

Un spor poate viza o problemă și dacă s-ar urmări, cu adevărat, rezolvarea ei, sporul ar trebui să se oprească la un moment dat. Prin simplul fapt că sunt unele acordate până la finalul activității în administrație, până în ultima zi, îți dai seama că scopul a fost să crească veniturile funcționarilor. Nu remedierea problemei.

Diferențierea între importanța/impactul unei funcții vs. o alta?

Când toți angajații dintr-o instituție primesc un spor, cu nicio diferență între responsabilități, acest lucru nu are nicio legătură cu aprecierea diferențelor între atribuții și grad de răspundere.

Creșterea veniturilor pentru că a crescut costul vieții?

Atunci să o spunem pe românește dacă acest lucru se urmărește; cine inițiază acordări de sporuri, să nu se mai ascundă după cireș.

Nu cred că ar deranja pe cineva dacă pe această temă, discuția ar începe, de fapt, de la stabilirea unor INDICATORI DE PERFORMANȚĂ în administrație și abia apoi ar trece la salarii, sporuri, venituri, în general. Astăzi este invers: mai întâi banii (aici de urmărit cumulul de sporuri!) iar discuția despre performanță se amână veșnic. Rezistența este imensă. Nu cred că un om din sistemul privat își dorește o administrație populată de funcționari nepregătiți, ba dimpotrivă. Eu nu sunt pentru ca în administrație să se câștige cât mai puțin posibil.

Avem, în schimb, experiențe zilnice când intrăm în contact cu un sistem public arogant, neperformant (nu toți angajații, desigur!) căruia îi tot cresc veniturile din taxele și impozitele și, până la urmă, din munca celor activând în mediul privat. Când descoperi câte privilegii au funcționarii/cei plătiți din bani publici (privilegii obținute, în mod intenționat, cu toată discreția/lipsa de transparență), fără să livreze performanță, fără să vezi o administrație având respect pentru contribuabil – atunci chiar deranjează!

Chiar în administrație, de altfel, cei care muncesc sunt, pe bună dreptate, deranjați de cei care iau același spor (sau mai multe) și nu fac mare lucru. Acordarea de sporuri tuturor angajaților nu face decât să adâncească lipsa de performanță. De la stabilirea unor indicatori de performanță trebuie să plece discuția, de unde va decurge și sistemul de punctaj care ar trebui să influențeze veniturile. În sistemul public ne trebuie indicatori generali, minimali, obligatorii pentru toate entitățile, alături de care să se stabilească unii specifici. Acești indicatori trebuie să ia în calcul opinia “clienților”, nu să se evalueze colegii între ei, ca să iasă totul perfect.

Nu în ultimul rând, ne trebuie RĂSPUNDERE individuală în administrație. Astăzi nu răspunde nimeni pentru greșeli. Simplele greșeli se țin cât mai ascunse – aceasta este cultura organizațională. Nici nu se concepe să vorbești despre greșeală în sistemul public. Eu totuși am vorbit.

Toate aceste lucruri, care se întâmplă netransparent, îi țin pe românii din diaspora departe de țară. Nu veniturile mai mici, ci atmosfera generală, faptul că unii pot, pentru că se descurcă să influențeze deciziile iar alții se pregătesc, muncesc cu seriozitate, se țin de treabă și … degeaba.

Știu că se poate #altfel – anume corect pentru cei care muncesc. Respectuos pentru mediul privat, care prin munca și riscurile pe care și le asumă, susține sectorul public alimentând bugetul public”, a explicat Violeta Alexandru.

Alte articole:   Toanchină îi cere lui Iohannis să nu mai fie spectator și să aducă la normalitate guvernarea pe care a impus-o

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!

Distribuie dacă îți place!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate