blog-logo

Plata Guvernului PNL pentru susținerea UDMR? Autonomia Ținutului Secuiesc, aprobată tacit de deputați

Plata Guvernului PNL pentru susținerea UDMR? Autonomia Ținutului Secuiesc, aprobată tacit de deputați

Legea privind autonomia “Ținutului Secuiesc” a fost adoptată pe 23 aprilie de Camera Deputaților prin „aprobare tacită”. Senatul este cameră decizională. Potrivit normelor legale, un proiect de lege care nu se dezbate timp de 45 zile, acesta se adoptă automat prin “aprobare” tacită.

Despre ce este vorba

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
L E G E
privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc
Camera Deputaţilor adoptă prezentul proiect de lege.
STATUTUL DE AUTONOMIE
AL ȚINUTULUI SECUIESC
(Székelyföld – Terra Siculorum)
Preambul
Considerând că dreptul cetăţenilor de a participa la gestionarea
problemelor publice face parte din principiile democratice comune ale
tuturor statelor membre ale Consiliului Europei şi că regiunea
favorizează exercitarea acestui drept;
Convinşi fiind de faptul că existenţa regiunii administrate de
responsabili aleşi prin vot universal şi investiţi cu responsabilităţi
efective permite o administrare eficace şi în acelaşi timp, aproape de
cetăţeni;
Convinşi că principiului subsidiarităţii constituie o contribuţie
importantă la edificarea democraţiei în Europa;
Conştienţi de faptul că regiunea reprezintă un nivel de putere
adecvat în vederea realizării efective a subsidiarităţii, unul din
principiile fundamentale ce trebuie respectate atât în vederea integrării
2
europene, cât şi în propria organizare specifică a statelor participante la
acest proces;
Afirmând că regionalizarea nu trebuie să se realizeze în
detrimentul autonomiei colectivităţilor locale şi că trebuie, dimpotrivă,
să fie însoţită de măsuri care vizează protecţia acestora bazată pe
deplina respectare a drepturilor dobândite prin Carta Europeană a
Autonomiei Locale;
Afirmând că recunoaşterea autonomiei regionale implică
loialitatea faţă de stat ale cărei regiuni evoluează prin respectarea
suveranităţii şi a integrităţii teritoriale;
Considerând că regiunea, ca o componentă esenţială a statului,
reprezintă o mărturie, prin identitatea sa, la diversitatea Europei şi
contribuie la îmbogăţirea culturii acesteia într-un climat de respectare a
tradiţiilor conform istoriei sale;
Conştienţi de faptul că legăturile interregionale şi
transfrontaliere constituie un aport preţios şi indispensabil la edificarea
Europei,
Recunoscând că în procesul de organizare a instituţiilor
europene adecvate, la elaborarea şi realizarea politicilor europene
trebuie avută în vedere existenţa regiunilor în cadrul statelor europene şi
favorizată prezenţa regiunilor în aceste instituţii
Afirmând că aceste principii presupun existenţa unui nivel de
putere regională dispunând de organisme de decizie, democratic
constituite şi beneficiind de o largă autonomie privind competenţele,
modalităţile de exercitare ale acestora din urmă, precum şi mijloacele
necesare în vederea împlinirii misiunii lor;
Afirmând că „autonomia teritorială” reprezintă un aranjament
aplicat în interiorul statelor suverane, prin care locuitorii unor regiuni
obţin competenţe, respectiv puteri mărite, care reflectă situaţia lor
geografică specifică, şi care protejează şi promovează tradiţiile lor
culturale şi religioase, păstrarea şi dezvoltarea identităţii lor naţionale;
Considerând că autonomia Ţinutului Secuiesc (Székelyföld –
Terra Siculorum) nu lezează nici integritatea teritoriala a României, nici
suveranitatea naţională şi afirmând totodată că autonomia acestei
regiuni se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităţilor,
pe principul subsidiarităţii şi a autoadministrării;
3
Capitolul I.
Dispoziţii generale
Art. 1. – (1) Ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul
asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii
naţionale maghiare, locuitorii Ţinutul Secuiesc se constituie în
comunitate autonomă.
(2) Ordinea administrativă a Ţinutului Secuiesc se bazează pe
condiţiile geografice, economice, sociale şi culturale, pe dezideratul
istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei.
(3) Aspiraţia locuitorii regiunii la autonomie are ca obiectiv
participarea democratică a cetăţenilor la viaţa societăţii, la dezvoltarea
economico-socială, la sprijinirea şi ocrotirea realizării intereselor
teritoriale.
(4) Autonomia comunităţii reprezintă dreptul şi capacitatea
efectivă a colectivităţii majoritare autohtonă a ţinutului istoric de a
dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de
ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în
interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de
interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.
Art. 2. – Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu
personalitate juridică în cadrul României.
a) Competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al
regiunii, de lege, sau de dreptul internaţional.
b) Competenţele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuţie
sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internaţional.
c) Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile
care aparţin competenţelor sale specifice. Acest drept include adoptarea
şi exercitarea unei politici proprii regiunii.
d) În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa
regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale.
Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui
scop.
Art. 3. – Autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială
şi suveranitatea statului Român. Cu respectarea acestui principiu:
a) Competenţele, în limitele prezentului statut pot fi delegate
regiunii de către alte nivele de administrare.
4
b) Delegarea de competenţă trebuie să fie clar definită.
Mijloacele materiale şi financiare, care permit punerea în aplicare
efectivă a acestor competenţe adiţionale, trebuie să fie asigurate în mod
adecvat pe parcursul actului de împuternicire.
c) Organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor
competenţe trebuie să se bucure, atât cât este posibil şi în limitele legii,
de libertatea de a-şi adapta exercitarea acestora la condiţiile specifice
regiunii şi la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită
pentru eficacitate şi conform doleanţelor locuitorilor regiunii.
Art. 4. – Teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe
Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş (Marosszék) care
aparţine judeţului Mureş. Anexa nr. 1. cuprinde limitele teritoriale ale
Ţinutului Secuiesc, precum şi localităţile aparţinătoare acestuia.
Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti.
a) Scaunul Kézdi (Kézdiszék), care cuprinde localităţile
aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kézdivásárhely),
b) Scaunul Orbai (Orbaiszék), care cuprinde localităţile
aparţinătoare, având reşedinţa la Covasna (Kovâszna)
c) Scaunul Sepsi (Sepsiszék), care cuprinde localităţile
aparţinătoare, având reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy)
d) Scaunul Ciuc (Csíkszék), care cuprinde localităţile
aparţinătoare, având reşedinţa la Miercurea Ciuc (Csikszereda)
e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszék), care cuprinde localităţile
aparţinătoare, având reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Székelyudvarhely)
f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószék), care cuprinde
localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Gheorgheni
(Gyergyószentmiklós)
g) Scaunul Mureş (Marosszék), care cuprinde localităţile
aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvásárhely)
h) Scaunul Micloşoara-Brăduţ (Miklósvár-Bardoc) (MiklósvárBardocszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la
Baraolt (Barót)
Art. 5. – (1) Autonomia regională se exercită de Consiliul de
Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal,
egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de
Autoadministrare desemnată de acesta.
5
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu aduc atingere dreptului de a
recurge la consultarea prin referendum sau orice altă formă de
participare a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii.
Art. 6. – Sediul instituţiilor din Ţinutul Secuiesc va fi stabilit de
autoritatea deliberativă aleasă a regiunii autonome.
Art. 7. – (1) Consiliul de Autoadministrare este instituţia prin
care ia fiinţă Ţinutul Secuiesc.
(2) Atribuţiile Consiliului de Autoadministrare sunt stabilite de
prezentul Statut de autonomie şi de locuitorii Ţinutului Secuiesc, iar
cadrul exercitării acestora este stabilit de către Consiliul de
Autoadministrare, în conformitate cu prevederile prezentului statut
respectiv legislaţia internă si internaţională.
Art. 8. – (1) În conformitate cu prezentul Statut de autonomie şi
în concordanţă cu legile statului, autonomia Ţinutului Secuiesc se referă
la toţi cetăţenii români cu domiciliul stabil într-una din localităţile
Ţinutului Secuiesc.
(2) Persoanele născute în Ţinutul Secuiesc, cetăţeni români, şi
cu domiciliul în străinătate, beneficiază de asemenea de drepturile
stabilite prin prezentul statut de autonomie, în măsura în care ultimul lor
domiciliu din ţară a fost într-o localitate din Ţinutul Secuiesc.
Art. 9. – (1) În cadrul regiunii autonome este garantată
egalitatea deplină şi efectivă pentru toţi cetăţenii.
(2) În sfera de competenţă a Consiliului de Autoadministrare ca
autoritate publică intră crearea acelor condiţii care asigură egalitatea
deplină şi efectivă, precum şi libertatea persoanelor şi comunităţilor
acestora, eliminarea tuturor obstacolelor care pot zădărnici sau
obstrucţiona manifestarea deplină a acestora, facilitând participarea
tuturor cetăţenilor la viaţă politică, economică, culturală şi socială.
(3) Nu constituie discriminare adoptarea de către Consiliul de
Autoadministrare a unor măsuri speciale pentru păstrarea şi dezvoltarea
identităţii naţionale a comunităţilor române din Ţinutul Secuiesc, în
limitele legii.
Art. 10. – (1) În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi
statut ca şi limba oficială a statului.
(2) Toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc
6
au dreptul să folosească ambele limbi în condiţii egale, în viaţa privată
şi cea publică, inclusiv în cadrul instituţiilor publice, precum şi în faţa
autorităţilor publice, atât oral cât şi în scris.
(3) Autorităţile regiunii autonome, a scaunelor secuieşti
aparţinătoare şi autorităţile administraţiei publice locale vor asigura
folosirea oficială şi firească a ambelor limbi, adoptând reglementările
necesare pentru cunoaşterea acestora, creând toate condiţiile care
garantează egalitatea lor deplină.
(4) În acele localităţi ale regiunii autonome în care cetăţenii
aparţinând altor comunităţi naţionale, etnice, lingvistice cu domiciliu
stabil în acele localităţi sunt în minoritate numerică dar depăşesc o sută
în comună, o mie în oraş, cinci mii în municipiu, zece mii la nivelul
scaunului, limba acestor comunităţi beneficiază de acelaşi statut ca şi
limba oficială a statului în faţa unităţilor administrative respective.
Art. 11. – (1) Consiliul de Autoadministrare va stabili
simbolurile Ţinutului Secuiesc.
(2) Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă
a drapelului şi simbolului fiecărui scaun secuiesc.
(3) Prezentul Statut garantează folosirea liberă a simbolurilor
naţiunii maghiare, precum şi ale comunităţilor naţionale în minoritate
numerică în Ţinutul Secuiesc.
(4) În privinţa folosirii simbolurilor statului sunt valabile
reglementările legale în vigoare.
Capitolul II.
Înfiinţarea şi desfiinţarea regiunii autonome
Art. 12. – Regiunea autonomă Ţinutul Secuiesc se constituie
conform prezentei legi, odată cu constituirea Consiliului de
Autoadministrare, autoritate administrativă autonomă înfiinţată conform
art. 117. alin (3) din Constituţia României, în baza prevederilor
prezentului Statut ca lege organică, prin alegeri libere şi generale, prin
votul secret şi direct al cetăţenilor cu drept de vot având domiciliul stabil
pe teritoriul regiunii autonome.
Art. 13. – Statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc se
poate desfiinţa numai prin referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.
7
Art. 14. – (1) Prezentul Statut de autonomie se adoptă prin lege
de către Parlamentul României.
(2) Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin
lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc.
Art. 15. – În cazul modificării Statutului de autonomie trebuie
respectate prevederile stabilite în art. 125.
Art. 16. – Autoadministrarea Ţinutului Secuiesc se exercită
prin Consiliul de Autoadministrare ales prin alegeri libere şi generale,
prin votul secret şi direct al cetăţenilor cu drept de vot având domiciliul
stabil pe teritoriul regiunii autonome.
Art. 17. – Autoadministrarea Ţinutului Secuiesc şi Statutul său
de autonomie pot fi desfiinţate numai prin referendum organizat în
Ţinutul Secuiesc.
Capitolul III.
Autorităţile Ţinutului Secuiesc
Art. 18.
a) Autorităţile regiunii autonome

  • Consiliul de Autoadministrare
  • Comisia de Autoadministrare
  • Preşedintele Ţinutului Secuiesc
    b) Autorităţile scaunelor
  • Consiliul Scaunal
  • Comisia Scaunală
  • Preşedintele Scaunului
    c) Autorităţile locale
  • Consiliul Comunal
  • Consiliul Orăşenesc
  • Consiliul Municipal

– Primar

8
Secţiunea I.
Consiliul de Autoadministrare al Ţinutului Secuiesc
Art. 19. – Consiliul de Autoadministrare este autoritatea
administrativă autonomă a Ţinutului Secuiesc.
Art. 20. – (1) Consiliul de Autoadministrare se compune din
consilieri regionali aleşi pe o perioadă de patru ani prin alegeri libere şi
generale, prin vot secret şi direct.
(2) Numărul consilierilor în Consiliul de Autoadministrare este
de 77. Numărul mandatelor ce revin circumscripţiilor electorale se
calculează în baza datelor ultimului recensământ al populaţiei.
(3) Simultan cu alegerea consilierilor în Consiliul de
Autoadministrare are loc şi alegerea consilierilor în consiliile scaunelor,
în consiliile locale, alegerea preşedintelui Ţinutului Secuiesc, a
preşedinţilor scaunelor şi a primarilor.
(4) Referitor la alegerea preşedintelui Ţinutului Secuiesc, a
preşedinţilor scaunelor, a primarilor şi a consilierilor, sunt valabile
prevederile Legii nr. 70/1991, modificate, privind alegerile locale.
(5) Alegerea preşedintelui Ţinutului Secuiesc, a preşedinţilor
scaunelor se face în conformitate cu prevederile legale.
Art. 21. – Principiile de bază ale funcţionării Consiliului de
Autoadministrare sunt:
a) Consiliul are competenţa de a apăra interesele cetăţenilor
Ţinutului Secuiesc, de a exercita democraţia reprezentativă în interesul
acestora şi de a administra regiunea,
b) exercită competenţe ce-i revin din descentralizarea
competenţelor,
c) asigură caracterul public al şedinţelor Consiliului,
d) garantează caracterul public al bugetului regiunii,
e) aplică şi respectă legalitatea.
Art. 22. -Competenţele administrativ-decizionale ale Consiliului
de Autoadministrare se referă la:
a) organizarea instituţiilor proprii,
b) adoptarea deciziilor valabile în regiune, competenţă ce
derivă din caracterul juridic special al Statutului de Autonomie al
Ţinutului Secuiesc,
c) cultura,
d) învăţământul,
e) folosirea limbii materne,
f) tradiţiile istorice, artistice, arheologice, ştiinţifice,
g) problemele sociale,
h) domeniul mass-media,
i) administrarea patrimoniului de stat de interes regional,
j) introducerea taxelor şi impozitelor regionale,
k) autonomia financiară a Ţinutului Secuiesc,
1) reprezentarea Ţinutului Secuiesc.
Art. 23. – Deciziile Consiliului de Autoadministrare la care se
referă art. 22. lit. b.), se emit în următoarele domenii, respectând
legislaţia în vigoare:
a) ordinea interioară privind instituţiile şi personalul acestora,
b) ordinea interioară privind organismele scaunelor secuieşti,
c) stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale ale
regiunii, înfiinţarea de noi comune,
d) exproprierea de interes public, care nu afectează în mod
direct statul şi nici sfera de competentă a scaunelor,
e) administrarea cărţii funciare,
f) apărarea contra incendiilor,
g) sănătate,
h) ordinea privind activitatea camerelor de comerţ,
i) înfiinţarea şi supravegherea societăţilor comerciale proprii,
j) cooperative de credit asigurări de bunuri,
k) servicii publice de interes regional,
1) în vederea asigurării ordinii publice, supravegherea şi
controlul structurilor regionale ale poliţiei comunitare şi colaborarea cu
structurile Poliţiei,
m) mineritul, industria energetică,
n) producerea şi utilizarea de energie de interes local,
o) agricultura,
p) silvicultura, regimul vânatului
q) protecţia mediului,
r) transport de persoane şi de mărfuri de interes local,
s) informare în masă.
Art. 24. – În sfera de competenţă a Consiliului de
Autoadministrare intră, de asemenea, protecţia socială şi asigurările
sociale, domenii în care poate emite decizii valabile în regiune, şi poate
crea instituţii proprii.
Art. 25. – Consiliul de Autoadministrare poate înfiinţa, în
propria sa competenţă, organe pentru asigurarea ordinii publice,
corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în
Constituţie.
Art. 26. – Consiliul de Autoadministrare are în responsabilitate
completarea reglementărilor legale referitoare la emisiunile de radio şi
de televiziune cu prevederi specifice.
Art. 27. – Consiliul de Autoadministrare are putere decizională
pe întreg teritoriul Ţinutului Secuiesc, conform competenţelor conferite
de prezentul Statut respectiv legislaţiei în vigoare.
Art. 28. – Consiliul de Autoadministrare poate solicita ca
Guvernul să-i atribuie sau să-i încredinţeze competenţe, ce nu sunt
reglementate în prezentul Statut de autonomie.
Art. 29. – În termen de 30 de zile de la înfiinţare Consiliul de
Autoadministrare elaborează şi aprobă Regulamentul de Funcţionare. În
această perioadă de timp activitatea Consiliului este condusă de
preşedintele Ţinutului Secuiesc.
Secţiunea II.
Comisia de Autoadministrare a Ţinutului Secuiesc
Art. 30. – (1) Comisia de Autoadministrare este organul
executiv al regiunii.
(2) Preşedintele Comisiei de Autoadministrare este numit de
preşedintele Ţinutului Secuiesc.
(3) Membrii Comisiei de Autoadministrare sunt desemnaţi la
propunerea preşedintelui Comisiei în termen de 30 de zile de la numirea
sa de către Consiliul de Autoadministrare prin vot secret pe o perioadă
de patru ani. În această perioadă, în cazul unui vot de neîncredere,
membrul Comisiei poate fi eliberat din funcţie de către preşedintele
Ţinutului Secuiesc, în conformitate cu reglementările prevăzute în
Regulamentul de Funcţionare.
(4) Membrii Comisiei de Autoadministrare sunt numiţi în
funcţie de preşedintele Ţinutului Secuiesc.
Art. 31. – Regulamentul de funcţionare şi modul de organizare
al Comisiei de Autoadministrare este elaborat de Consiliul de
Autoadministrare şi se aprobă în aceeaşi şedinţă şi înainte de votarea
membrilor Comisiei.
Art. 32. – Competenţele executive ale Comisiei de
Autoadministrare cuprind:
a) aplicarea, controlul, executarea ordonanţelor adoptate de
Consiliul de Autoadministrare,
b) funcţionarea organelor proprii de autoadministrare,
c) inițierea proiectelor de decizie,
d) încadrarea şi avansarea în cadrul instituţiilor proprii,
e) controlul asupra serviciilor publice de interes regional,
asupra activităţii instituţiilor publice, ale societăţilor comerciale cu
capital de stat şi de interes regional,
f) administrarea domeniului public şi privat al regiunii,
g) administrarea domeniului public şi privat de stat de interes
regional,
h) înfiinţarea şi administrarea societăţilor comerciale proprii,
i) exercitarea competenţelor în domeniul finanţelor,
j) elaborarea şi executarea bugetului autonom al regiunii,
k) planificarea şi facilitarea dezvoltării economice a regiunii,
l) aplicarea politicii fiscale, financiare şi comerciale a regiunii,
m) înfiinţarea, respectiv desfiinţarea instituţiilor publice ale
regiunii,
n) supravegherea şi controlul activităţii poliţiei comunitare,
colaborarea cu celelalte organe poliţieneşti,
o)încheierea contractelor internaţionale referitoare la regiune,
realizarea şi aplicarea colaborărilor interregionale,
p) garantarea folosirii libere a limbilor cu statut egal în regiune,
q) funcţionarea sistemului de învăţământ de stat şi în cadrul
acestuia a sistemului de învăţământ în limba maghiară,
r) alte domenii privind colectivitatea regiunii,
s) aplicarea legilor statului.
Art. 33. – Comisia de Autoadministrare poate dispune, înfiinţa
şi susţine posturi proprii de televiziune şi de radio, orice mijloc de
comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale.
Art. 34. – (1) Comisia de Autoadministrare are în competenţă
numirea funcţionarilor publici în funcţii de conducere.
(2) Ocuparea acestor funcţii se face prin concurs în condiţiile
stabilite în statutul funcţionarilor publici. Este interzis orice formă de
discriminare pe bază de origine etnică, religioasă sau de domiciliu.
(3) Funcţionarii publici din Ţinutul Secuiesc trebuie să
cunoască, pe lângă limba oficială a statului şi limba maghiară, iar în
unităţile administrativ-teritoriale ale regiunii, în care sunt satisfăcute
condiţiile prevăzute în art. 10. alin. (3) al prezentului Statut şi limba
comunităţii naţionale în cauză.
Art. 35. – Comisia de Autoadministrare în domeniile aparţinând
exclusiv sferei de competenţă poate încheia convenţii cu alte
colectivităţi autonome, poate colabora cu alte regiuni în domeniul
cultural, economic, social. Aceste convenţii şi colaborări vor fi aduse la
cunoştinţa Guvernului României.
Art. 36. – Comisia de Autoadministrare răspunde în faţa
Consiliului de Autoadministrare, fără ca acest lucru să limiteze
răspunderea personală a membrilor Comisiei.
Secţiunea III.
Preşedintele Ţinutului Secuiesc
Art. 37. – (3) Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă
regiunea.
(4) Preşedintele Ţinutului Secuiesc este ales de către cetăţenii
Ţinutului Secuiesc prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct
pentru o perioadă de patru ani, în conformitate cu prevederile art. 20 din
prezentul statut.
Art. 38. – Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de
preşedinte a Ţinutului Secuiesc pe o perioada mai mare de doua
mandate.
Art. 39. – Preşedintele Ţinutului Secuiesc poate renunţa la
numire printr-o declaraţie înaintată Consiliului de Autoadministrare.
Demisia devine valabilă în momentul în care Consiliul de
Autoadministrare ia act de această declaraţie.
Art. 40. – (1) Consiliul de Autoadministrare al Ţinutului
Secuiesc poate iniţia printr-o majoritate de 2/3 a voturilor membrilor săi
eliberarea din funcţie a preşedintelui Ţinutului Secuiesc în cazul trădării
intereselor comunităţii din Ţinutul Secuiesc, lezării drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale omului, neîndeplinirii obligaţiilor ce decurg
din prezentul Statut de autonomie.
(2) În baza moţiunii de cenzură adoptată, Consiliul de
Autoadministrare al Ţinutului Secuiesc se adresează Guvernului
României ca în termen de 30 de zile de la data deciziei Consiliului de
Autoadministrare să dispună organizarea alegerilor pentru funcţia de
preşedinte a Ţinutului Secuiesc.
(3) În cazul în care funcţia devine vacantă, desemnarea noului
preşedinte este valabilă pentru un mandat complet.
Art. 41. – Preşedintele ales al Ţinutului Secuiesc se instalează
în funcţie în cadrul şedinţei Consiliului de Autoadministrare, în ultima zi
a mandatului preşedintelui anterior, sau în cea de-a 10-a zi de la
anunţarea rezultatelor alegerilor organizate pentru ocuparea postului
vacant.
Art. 42. – Mandatul preşedintelui ales al Ţinutului Secuiesc
începe de la depunerea jurământului:
„Jur pe onoarea mea, că voi îndeplini, cât voi putea de bine,
funcţia care mi s-a încredinţat voi reprezenta şi ocroti interesele
populaţiei Ţinutului Secuiesc, voi respecta legile ţării si deciziile
autorităţilor regiunii, Constituţia României. Aşa să mă ajute
Dumnezeu!”
Art. 43. – În perioada limitării temporare a exercitării
prerogativelor preşedintelui Ţinutului Secuiesc, sau în cazul în care
funcţia devine vacantă, până la alegerea noului preşedinte, atribuţiile
acestuia revin preşedintelui Consiliului de Autoadministrare, sau în caz
de indisponibilitate, locţiitorului acestuia.
Art. 44. – Preşedintele Ţinutului Secuiesc dispune de imunitate
acordată demnitarilor.
Art. 45. – Preşedintele Ţinutului Secuiesc nu poate îndeplini
alte funcţii publice sau private.
Art. 46. – Competenţele Preşedintelui Ţinutului Secuiesc:
a) propune Guvernului României data desfăşurării alegerilor
ordinare şi extraordinare organizate pe teritoriul regiunii,
b) convoacă sesiunea extraordinara a Consiliului de
Autoadministrare,
c) numeşte preşedintele Comisiei de Autoadministrare,
d) numeşte, respectiv eliberează din funcţie membrii Comisiei
de Autoadministrare desemnaţi de către Consiliul de Autoadministrare,
e) prezidează şedinţa Comisiei de Autoadministrare la
solicitarea preşedintelui acestuia,
f) contrasemnează şi promulgă în termen de 20 de zile deciziile
adoptate de Consiliul de Autoadministrare, nesemnarea sau
nepromulgarea de către preşedintele Ţinutului Secuiesc atrage după sine
nulitatea ordonanţelor,
g) supraveghează legalitatea ordonanţelor Consiliului Scaunal.
În cazul în care consideră că actul este ilegal, în termen de 15 zile de la
adoptarea acestuia, se poate adresa contenciosului administrativ,
h) poate solicita din partea Curţii Constituţionale control
prealabil de constituţionalitate a proiectelor de decizii,
i) poate solicita din partea Curţii Constituţionale controlul în
privinţa constituţionalităţii actelor normative emise,
j) poate iniţia referendum, în urma consultării Consiliului de
Autoadministrare, privind problemele fundamentale ale regiunii, în
conformitate cu Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului la
nivel local
Capitolul IV.
Autorităţile Scaunelor
Secţiunea I.
Consiliul Scaunal
Art. 47. – (1) Consiliul Scaunal este organul deliberativ de
autoadministrare al Scaunului.
(2) Consiliul Scaunal este ales de către cetăţenii cu drept de vot
ai Scaunului în conformitate cu prevederile Art. 20 al prezentului statut.
(5) Consiliul Scaunal, în termen de 30 de zile de la înfiinţare,
elaborează şi aproba Regulamentul său de funcţionare, în această
perioadă activitatea consiliului este condusă de Preşedintele scaunului.
(4) Numărul consilierilor aleşi în Consiliul Scaunal este de 33,
sau câte un consilier după fiecare 3000 de locuitori al Scaunului.
Art. 48. – Competenţele Consiliului Scaunal cuprind emiterea
de hotărâri în următoarele domenii:
a) ordinea interioară privind instituţiile scaunale şi personalul
acestora,
b) aprobarea în limbile română şi maghiară a denumirilor
localităţilor, a indicatoarelor de străzi şi de circulaţie, a celor comerciale
şi a reclamelor,
c) ocrotirea valorilor istorice, artistice şi etnografice,
d) obiceiuri şi tradiţii locale,
e) activitatea instituţiilor culturale de interes scaunal,
f) sistematizare teritorială,
g) organizarea instituţiilor de autoadministrare,
h) modificarea limitelor unităţilor administrative locale, la
iniţiativa autorităţilor locale,
i) apărarea ordinii publice,
j) drept de utilitate publica,
k) cooperative meşteşugăreşti,
l) sprijinirea construirii locuinţelor, construirea locuinţelor
sociale,
m) asistenţă socială şi de bunăstare,
n) şcolarizare, construirea şcolilor,
o) perfecţionare profesională, învăţământul profesional,
p) comerţ,
q) pieţe şi târguri locale,
r) producţia industrială de interes teritorial,
s) silvicultură, personal silvic,
t) vânătoarea, ocrotirea vânatului,
u) agricultură,
v) gospodărirea apelor,
w) valorificarea apelor minerale, apelor termale, staţiunilor
balneare,
x) dezvoltarea şi organizarea turismului pe teritoriul propriu,
y) turismul rural,
z) gospodărirea pajiştilor,
aa) ocrotirea florei şi faunei,
bb) protecţia mediului,
cc) ocrotirea sănătăţii,
dd) reţeaua de drumuri, de ape şi gaze de interes local,
ee) căile de comunicaţii şi de transport public de interes local,
ff) sistemul de căi ferate, de drumuri publice care traversează
teritoriul scaunului, precum şi transportul pe căi ferate, drumurile
publice şi prin cablu,
gg) servicii publice,
hh)personalul administrativ şi de deservire publică,
ii)expropriere de interes public, în folosul public al scaunului,
cu despăgubiri juste,
jj) munca voluntară de interes local,
kk) reglementarea în ansamblu a vieţii economice, ţinând cont
de libertatea economiei de piaţă,
ll) sprijinirea sportului.
Art. 49. – Consiliul Scaunal poate adopta hotărâri cu privire la
controlul asupra activităţii poliţiei locale, asupra colaborării cu această
instituţie, cu privire la numirea, demiterea personalului, la înfiinţarea
poliţiei proprii, în conformitate cu reglementările în vigoare. În termen
de cel puţin 3 ani, fiecare membru al corpului poliţienesc trebuie să
cunoască limba maghiară şi limba română, iar ofiţerii de poliţie cel puţin
o limbă de circulaţie internaţională. Compoziţia corpului poliţienesc
trebuie să reflecte compoziţia naţională a regiunii pe care o deserveşte.
Art. 50. – Consiliul Scaunal asigură avantaje locuitorilor
scaunului în procesul de ofertă a locurilor de muncă. Pe teritoriul
scaunului este interzisă discriminarea pe bază de apartenenţa la o
comunitate lingvistică sau naţională.
Art. 51. – Consiliul Scaunal asigură organizarea, funcţionarea,
controlul şi îndrumarea învăţământului la nivel preşcolar, elementar,
liceal, postliceal şi superior.
Art. 52. – Consiliul Scaunal are în competenţă adoptarea
hotărârilor privind informarea în masă pe teritoriul scaunului.
Art. 53. – Competenţa Consiliului Scaunal este aprobarea
bugetului Scaunal.
Art. 54. – În acele domenii, în care Consiliul Scaunal nu are
competenţă, se aplică ordonanţele Consiliului de Autoadministrare al
Ţinutului Secuiesc, respectiv legile statului.
Secţiunea II.
Comisia Scaunală
Art. 55. – (1) Comisia Scaunală este organul executiv de
autoadministrare al Scaunului.
(2) Preşedintele Comisiei Scaunale este numit de preşedintele
scaunului.
(3) Membrii Comisiei Scaunale sunt desemnaţi pe o perioadă
de patru ani prin vot secret de către Comisia Scaunală, la propunerea
preşedintelui Comisiei, în termen de 30 de zile de la numirea acestuia.
În timpul mandatului, membrii Comisiei pot fi revocaţi de către
Consiliul Scaunal în condiţiile stabilite de regulamentul de funcţionare,
respectiv, prin vot secret pot fi desemnaţi noi membri ai Comisiei.
(4) Pe baza deciziei Consiliului Scaunal, membrii Comisiei
Scaunale sunt numiţi sau revocaţi din funcţie de către preşedintele
Scaunului.
18
Art. 56. – Consiliul Scaunal stabileşte structura organizatorică
şi regulamentul de funcţionare a Comisiei Scaunale, care este aprobată
cu ocazia votării membrilor Comisiei.
Art. 57. – Competenţele Comisiei Scaunale sunt:
a) aplicarea, controlul şi executarea deciziilor Consiliului de
Autoadministrare ale Ţinutului Secuiesc, hotărârilor Consiliului
Scaunal,
b) funcţionarea propriilor organe de autoadministrare,
c) iniţierea proiectelor de hotărâre,
d) angajare şi avansare în cadrul instituţiilor proprii,
e) supravegherea serviciilor publice de interes local,
funcţionarea instituţiilor de interes local, a societăţilor comerciale cu
capital de stat de interes local,
f) administrarea patrimoniului din domeniul public şi privat al
scaunului,
g) înfiinţarea şi administrarea societăţilor comerciale proprii,
h) exercitarea atribuţiilor fiscale,
i) elaborarea şi aplicarea bugetului scaunului,
j) planificarea şi facilitarea dezvoltării economice a scaunului,
k) aplicarea politicii fiscale, financiare şi comerciale a
scaunului,
l) înfiinţarea, respectiv desfiinţarea instituţiilor publice a
scaunului,
m) apărarea siguranţei publice, colaborarea cu organele
poliţieneşti şi controlul asupra activităţii acestora, numirea şi revocarea
acestora,
n) ocrotirea angajaţilor autorităţilor locale,
o) garantarea folosirii libere a limbilor cu statut egal în
regiune,
p) funcţionarea sistemului de învăţământ de stat şi în cadrul
acestuia a sistemului de învăţământ în limba maghiară,
r) funcţionarea instituţiilor culturale, rezolvarea problemelor
culturale de interes scaunal,
s) funcţionarea şi supravegherea patrimoniului artistic, a
muzeelor, a altor instituţii culturale şi ştiinţifice,
u) armonizarea ocrotirii naturii, gospodărirea apelor de interes
local, irigarea, desecarea, apărarea contra inundaţiilor, pe teritoriul
scaunului,
19
v) dezvoltarea turismului,
w) asistenţă socială,
x) sănătatea, înfiinţarea şi controlul spitalelor, farmaciilor;
cabinetelor medicale, azilurilor de bătrâni şi caselor de copii,
y) administrarea domeniului privat şi public al scaunului,
z) alte domenii de interes scaunal,
aa) aplicarea legilor statului.
Art. 58. – Comisia Scaunală poate dispune, înfiinţa, întreţine
posturi proprii de televiziune şi de radio, în scopul realizării obiectivelor
stabilite.
Art. 59. – Comisia Scaunală poate să încheie convenţii cu alte
comunităţi de autoadministrare, poate colabora în domeniul cultural,
economic, social cu alte colectivităţi din alte regiuni.
Art. 60. – Comisia Scaunală dispune de un aparat administrativ
propriu, stabileşte structura funcţiilor proprii, repartizarea acestora şi
numeşte funcţionarii.
Art. 61. – Comisia Scaunală răspunde în faţa Consiliului
Scaunal, fără ca acest lucru să limiteze răspunderea personală a
membrilor Comisiei.
Secţiunea III.
Preşedintele Scaunului
Art. 62. – (1) Preşedintele Scaunului reprezintă teritoriul
aparţinător Scaunului.
(2) Preşedintele Scaunului este ales de către cetăţenii cu drept
de vot din teritoriul Scaunului, prin vot general, secret şi direct pe o
perioadă de patru ani, în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în art. 20
al prezentului Statut de autonomie.
Art. 63. – (1) Consiliul Scaunal poate iniţia destituirea
preşedintelui scaunului, în baza votului unei majorităţii de 2/3.
(2) În baza moţiunii de cenzură adoptată, Guvernul României,
în termen de 30 de zile de la data deciziei Consiliului Scaunal, stabileşte
data alegerilor pentru funcţia de preşedinte a scaunului.
20
(3) În cazul în care funcţia devine vacantă, mandatul
preşedintelui nou ales este valabil pe întreaga perioadă.
Art. 64. – Preşedintele ales al Scaunului se instalează în funcţie
în cadrul şedinţei Consiliului Scaunal, în ultima zi a mandatului
preşedintelui anterior, sau în cea de-a 10-a zi de la anunţarea rezultatelor
alegerilor organizate pentru ocuparea postului vacant.
Art. 65. – În momentul instalării, preşedintele ales al Scaunului
depune următorul jurământ:
„Jur pe onoarea mea, că voi îndeplini, cât voi putea de bine,
funcţia care mi s-a încredinţat voi reprezenta şi ocroti interesele
populaţiei din acest Scaun, voi respecta legile ţării, deciziile regiunii si
Constituţia României. Aşa să mă ajute Dumnezeu!”
Art. 66. – (1) Preşedintele Scaunului poate să renunţe la funcţia
încredinţată printr-o declaraţie înaintată Consiliului Scaunal.
(2) Demisia devine valabilă în momentul în care Consiliul
Scaunal ia act de această declaraţie.
Art. 67. – În perioada limitării temporare a exercitării de către
preşedintele Scaunului a prerogativelor sale, respectiv, în cazul în care
funcţia devine vacantă, până la instalarea noului preşedinte ales
atribuţiile preşedintelui Scaunului vor fi îndeplinite de către preşedintele
Consiliului Scaunal, sau în caz de indisponibilitate, de locţiitorul
acestuia.
Art. 68. – Competenţele Preşedintelui Scaunului:
a) propunerea privind organizarea şi data desfăşurării alegerilor
ordinare şi extraordinare pe teritoriul scaunului,
b) convocarea sesiunii extraordinare a Consiliului Scaunal,
c) numirea preşedintelui Comisiei Scaunale,
d) numirea, respectiv eliberarea din funcţie a membrilor
Comisiei Scaunale desemnaţi de către Consiliul Scaunal,
e) prezidarea şedinţei Comisiei Scaunale la solicitarea
preşedintelui acesteia,
f) semnarea şi promulgarea în termen de 20 de zile a
ordonanţelor adoptate de Consiliul Scaunal, care pe teritoriul Scaunului
au putere de lege. Nesemnarea sau nepromulgarea de către preşedintele
Scaunului atrage după sine nulitatea ordonanţelor,
21
g) iniţierea referendumului, în urma consultării Consiliului
Scaunal, privind problemele cardinale ale regiunii,
h) reprezintă Scaunul în relaţiile interne.
Capitolul V.
Autorităţile locale
Secţiunea I.
Statutul special şi competenţele autorităţilor administraţiei
publice locale
Art. 69. – Autorităţile administraţiei publice locale – comunale,
orăşeneşti, municipale – se organizează şi funcţionează în baza Legii
nr. 215/2001, modificată, privind administraţia locală, în baza
prezentului Statut de autonomie, respectiv în baza reglementărilor
cuprinse în Charta Europeană a Autonomiei Locale.
Art. 70. – Autorităţile administraţiei publice locale din Ţinutul
Secuiesc au statut special, constând în completarea reglementărilor
Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările
ulterioare, cu competenţe suplimentare, rezultate din condiţiile istorice,
culturale şi teritoriale specifice, ale căror aplicare este garantată prin
prezentul Statut.
Art. 71. – Autorităţile administraţiei publice locale, în baza
dreptului la autonomie locală, în domeniile de competenţe stabilite de
lege şi de prezentul Statut de autonomie, dispun de puterea decizională
şi executivă locală.
Art. 72. – Pe teritoriul administraţiei publice locale limba
maternă a comunităţii naţionale maghiare, şi limba maternă a celorlalte
comunităţi naţionale, etnice şi lingvistice, în condiţiile art. 10. alin (3) al
prezentului Statut au aceeaşi statut ca şi limba oficială a statului.
Art. 73. – Principiile de bază ale autoadministrării locale sunt:
a) autorităţile locale dispun de prerogative discreţionare în
exercitarea competenţelor transferate,
b) responsabilităţile publice să fíe îndeplinite de către organele
22
administrative cele mai apropiate de cetăţeni,
c) deplinătatea şi exclusivitatea competenţelor, care nu pot fi
îngrădite decât prin dispoziţii legale ale autorităţilor centrale sau
regionale,
d) adaptabilitatea la condiţiile locale a competenţelor
transferate de la autorităţile centrale sau regionale la autorităţile locale,
e) participarea în timp util şi într-o formă corespunzătoare la
procesul de planificare şi deciziile care vizează autorităţile locale.
Art. 74. – Competenţele care conferă statut special autorităţilor
publice locale, se referă la următoarele domenii:
a) învăţământul în limba maternă a comunităţilor, înfiinţarea,
ocrotirea, funcţionarea şi dezvoltarea instituţiilor de învăţământ,
b) cultura în limba maternă a comunităţilor, înfiinţarea,
ocrotirea, funcţionarea şi dezvoltarea instituţiilor culturale,
c) informarea în masă în limba comunităţilor, garantarea
libertăţii informării în masă,
d) folosirea neîngrădită a limbii materne a comunităţilor în
viaţa particulară şi în public, în instituţiile publice şi in justiţie,
e) problemele sociale,
f) dezvoltarea rurală şi dezvoltarea localităţilor,
g) dezvoltarea economică,
h) administrarea patrimoniului public şi privat al comunităţii şi
al statului, de interes local,
i) înfiinţarea şi funcţionarea instituţiilor comunale,
j) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului,
k) împiedicarea tendinţelor de modificare forţată a componenţei
naţionale a localităţilor,
l) împiedicarea tendinţelor de modificare forţată a limitelor
administraţiilor publice locale,
m) iniţierea înfiinţării de noi comune,
n) asigurarea ordinii publice prin poliţie comunitară
subordonată autorităţilor locale,
o) bugetul local, folosirea propriilor resurse materiale şi
financiare,
p) stabilirea denumirilor localităţilor, stabilirea şi modul de
folosire a simbolurilor, distincţiilor locale,
r) stabilirea şi organizarea sărbătorilor naţionale ale
23
comunităţilor locale,
s) întreţinerea şi ocrotirea monumentelor istorice,
t) stabilirea şi organizarea licitaţiilor,
u) înfiinţarea de burse,
v) înfiinţarea şi administrarea instituţiilor, întreprinderilor de
comerţ, turistice, prestări de servicii, bănci, societăţi de asigurări şi a
altor organisme economice,
w) exproprierea în interes public în funcţie de reglementările
cuprinse în lege şi în prezentul Statut de autonomie,
x) înfiinţarea şi administrarea bibliotecilor, arhivelor, muzeelor
care păstrează valorile lingvistice ale comunităţilor, precum şi a altor
instituţii asemănătoare,
y) toate formele de instruire a tineretului şi adulţilor,
z) silvicultura şi gospodărirea apelor,
aa) controlul, gospodărirea şi valorificarea pădurilor comunale,
bb) controlul, gospodărirea şi valorificarea pajiştilor comunale,
cc) ocrotirea, administrarea, valorificarea resurselor de ape
minerale, apelor termale, staţiunilor balneare, bogăţiilor naturale de
interes local,
dd) păstrarea, dezvoltarea, valorificarea vânatului din teritoriul
aparţinător autorităţii publice locale,
ee) un raport de 90% în favoarea administraţiei locale din
impozitul pe venituri, stabilit prin lege,
ff) un raport de 80% în favoarea administraţiei locale din taxe şi
impozite stabilite de lege,
gg) averea comunală retrocedată de către stat.
24
Art. 75. – Autoritatea publică locală, în decursul rezolvării
problemelor publice locale, garantează egalitatea deplină a cetăţenilor de
naţionalitate română, cu cetăţenii aparţinând celorlalte comunităţi
naţionale, etnice şi lingvistice.
Art. 76. – Limitele localităţilor nu pot fi modificate fără
referendum. Modificarea forţată a raportului etnic al localităţii este
interzisă.
Art. 77 – (1) Autoritatea publică locală stabileşte propria ei
structură administrativă internă, conform necesităţilor şi în scopul
asigurării eficienţei.
(2) Supravegherea organelor autorităţii publice locale poate viza
doar legalitatea activităţii acestora.
Art. 78. – Autoritatea publică locală, în timpul exercitării
competenţelor şi realizării responsabilităţilor, poate colabora şi se poate
asocia cu alte comunităţi în scopul îndeplinirii sarcinilor de interes
comun.
Art. 79. – Autoritatea publică locală şi organele acesteia pot
deveni membri ai unor uniuni de profil din ţară şi din străinătate, având
ca scop realizarea unor obiective comune.
Art. 80. – Autoritatea publică locală şi organele acesteia, în
condiţiile prevăzute de lege, pot colabora cu alte autorităţi publice locale
şi cu organele acestora din alte state.
Art. 81. – Autoritatea publică locală poate solicita asistenţă
juridică în vederea apărării exercitării libere a competenţelor şi a
autonomiei locale.
Capitolul VI.
Folosirea limbii materne în învăţământ
Art. 82. – (1) Cetăţenii Ţinutului Secuiesc au dreptul de a învăţa
în limba maternă în instituţii de învăţământ de stat şi particulare, la toate
nivelurile, tipurile, formele şi de specialitate ale învăţământului.
(2) Persoanele fizice, organizaţiile şi societăţile au dreptul de a
înfiinţa instituţii de învăţământ particular în limba maternă a
25
comunităţilor, iar cultele religioase au dreptul la învăţământ confesional
în limba enoriaşilor.
Art. 83. – Învăţământul de stat şi confesional în limba maternă
este finanţat de la bugetul de stat şi în mod proporţional de la bugetul
autorităţilor administraţiilor publice locale, iar învăţământul particular
este sprijinit de stat.
Art. 84. – Limba de şcolarizare a minorilor este hotărâtă de
părinţii sau tutorele legal al acestora.
Art. 85. – În raport de cerinţe şi necesităţi, funcţionează un
sistem de învăţământ aparte în limba maternă a cetăţenilor:
a) în învăţământul preşcolar, grupe de grădiniţe, în funcţie de
cerinţe,
b) în învăţământul elementar, în funcţie de necesităţi în şcoli,
secţii, clase sau grupe sine stătătoare,
c) în învăţământul mediu – gimnazial, liceal, profesional -, în
funcţie de cerinţe în unităţi, secţii, clase sau grupe de sine stătătoare,
d) în învăţământul profesional, în funcţie de cerinţe în unităţi,
secţii, clase sau grupe de sine stătătoare,
e) în învăţământul superior, în colegii, în funcţii de cerinţe în
universităţi, colegii, facultăţi, secţii şi grupe de sine stătătoare,
f) în învăţământul post gradual.
Art. 86. – În instituţiile de învăţământ şi educaţie în limba
maternă a cetăţenilor Ţinutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea
istoriei comunităţilor naţionale, – etnice şi – lingvistice, precum şi a
istoriei, geografiei şi etnografiei naţiunii-mamă a acestora, cunoaşterea
tradiţiilor şi valorilor culturale.
Art. 87. – (1) În instituţiile de învăţământ şi educaţie cu limba
de predare maghiară trebuie asigurată posibilitatea însuşirii limbii
române.
(2) În învăţământul elementar, mediu şi liceal cu limba de
predare maghiară, în vederea asigurării însuşirii cât mai temeinice a
limbii române, disciplina de limba şi literatura română se predă după
programe şi manuale speciale.
Art. 88. – În învăţământul profesional desfăşurat într-o altă
26
limbă decât limba oficială a statului, însuşirea termenilor de specialitate
în limba română trebuie asigurată.
Art. 89. – În unităţile de învăţământ respectiv în cazul
cursurilor de perfecţionare din Ţinutul Secuiesc, examenele de admitere
şi finale pot fi ţinute în limba maternă.
Art. 90. – Asigurarea condiţiilor adecvate pentru pregătirea şi
perfecţionarea cadrelor didactice din grădiniţe, scoli, în învăţământul
superior revine statului, respectiv autorităţilor ale Ţinutului Secuiesc.
Art. 91. – Posibilitatea de angajare a profesorilor din străinătate
în instituţiile de învăţământ în limba maternă, este garantată.
Art. 92. – La inspectoratul general şcolar al regiunii şi la
inspectoratele şcolare ale scaunelor funcţionează direcţii şi corpuri
profesorale cu competenţe de control şi de supraveghere pentru
învăţământul în limba maternă.
Art. 93. – În cazul învăţământului confesional se va respecta
autonomia cultelor religioase, iar în învăţământul superior, autonomia
universitară.
Capitolul VII.
Folosirea limbii materne în viaţa culturală
Art. 94. – În Ţinutul Secuiesc, folosirea limbii materne este
garantată:
a) în domeniul cultural,
b) în domeniul creaţiei artistice, al criticii de artă, cercetării şi
literaturii de specialitate,
c) în domeniul traducerii, sincronizării, subtitrării,
d) în domeniul popularizării culturilor naţionale specifice,
e) în toate domeniile de informare în masă.
27
Art. 95. – Organizaţiile comunităţilor naţionale, etnice,
lingvistice, pot desfăşură în limba maternă activităţi ştiinţifice şi
culturale. În acest scop pot înfiinţa instituţii care, la rândul lor, pot avea
legături internaţionale.
Art. 96. – Autoritatea de autoadministrare a Ţinutului Secuiesc
sprijină:
a) descoperirea, colecţionarea valorilor materiale ale culturilor
naţionale, înfiinţarea colecţiilor şi îmbogăţirea acestora,
b) editarea de cărţi din partea comunităţilor naţionale, etnice,
lingvistice, apariţia tipăriturilor periodice,
c) instituţiile teatrale în limba maternă şi a altor instituţii
culturale,
d) editarea diferitelor anunţuri de interes public în limba
comunităţilor cu identitate diferită.
Capitolul VIII.
Folosirea limbii materne în administraţia publică şi în viaţa publică
Art. 97. – În scopul folosirii neîngrădite a limbii materne în
administraţia publică locală şi regională, vor fi numite, respectiv
angajate persoane care cunosc limba comunităţilor naţionale, etnice,
lingvistice din regiune, respectiv care aparţin acestor comunităţi,
respectând raportul dintre naţionalităţi rezultat în urma ultimului
recensământ.
Art. 98. – Autorităţile Ţinutului Secuiesc au obligaţia:
a) să asigure inscripţionarea denumirilor localităţilor, străzilor,
pieţelor şi instituţiilor în limba oficială a statului, în limba comunităţii
naţionale aflate în majoritate în regiune şi dacă se solicită în limba
oricărei comunităţi aflate în minoritate numerică,
b) rezoluţiile, alte hotărâri sau comunicări ale instituţiilor
administraţiei locale trebuie difuzate în limba oficială a statului, în
limba maghiară şi în conformitate cu condiţiile prezentate la alin. 3 din
art. 10 al prezentului Statut în limba altor comunităţi naţionale, etnice,
lingvistice,
28
c) formularele folosite în administraţia publică trebuie editate
în mai multe limbi, în conformitate cu cele prevăzute la punctul b).
Cheltuielile sunt suportate de autorităţile competente.
Art. 99. – În unităţile administraţiei publice ale Ţinutului
Secuiesc:
a) autorităţile administraţiei publice folosesc limba română şi
limba maghiară, precum şi limbile celorlalte comunităţi în condiţiile
prevăzute la alin. 3 al art.10, ca limbi cu statut egal,
b) documentele administrative şi juridice se difuzează în limbile
prevăzute la punctul a).
Art. 100. – Folosirea neîngrădită a limbilor comunităţilor cu
identitate naţională diferită din Ţinutul Secuiesc în domeniul informării
în masă şi în orice domeniu al vieţii sociale, economice este garantată
prin prezentul Statut.
Capitolul IX.
Folosirea limbii materne în justiţie
Art. 101. – Cetăţenii Ţinutului Secuiesc au dreptul de a-şi folosi
limba maternă în faţa organelor judecătoreşti.
Art. 102. – (1) Cetăţenii Ţinutului Secuiesc pot folosi liber
limba lor maternă în procesele şi procedurile penale, civile şi în
contenciosul administrativ,
(2) Procesele se desfăşoară în limba maternă a cetăţeanului,
actele rezultate se redactează în limba maternă a persoanei în cauză şi în
limba oficială a statului.
Capitolul X.
Probleme financiare
Art. 103. – Autorităţile publice locale, respectiv autorităţile de
autoadministrare scaunală şi regională ale Ţinutului Secuiesc, dispun de
autonomie financiară, iar în decursul exercitării acesteia respectă
principiul armonizării cu bugetul de stat în scopul asigurării dezvoltării
29
lor interne şi îndeplinirii competenţelor atribuite, şi anume:
a) Sistemul de finanţare al regiunii trebuie să asigure o sumă
totală previzibilă de încasări proporţionale cu competenţele acestora,
permiţându-i să desfăşoare o politică proprie.
b) Sursele de finanţare a regiunii trebuie să fie suficient de
diversificate şi evolutive pentru a-i permite să urmeze, pe cât posibil,
evoluţia reală a costurilor exercitării competenţelor şi dezvoltarea
generală a economiei.
c) Pentru exercitarea propriei competenţe, mare parte a
resurselor financiare ale regiunii trebuie să fie constituită din resurse
proprii de care să poată dispune liber.
d) Principiul solidarităţii implică implementarea în cadrul
statului a unui mecanism de repartiţie financiară, având în vedere atât
resursele potenţiale, cât şi cheltuielile regiunii, precum şi scopul
aproprierii nivelului de viaţă al cetăţenilor din diferitele regiuni.
e) Transferurile şi subvenţiile de la bugetul de stat în principiu,
trebuie să fie efectuate ţinându-se seama de respectarea principiului de
neafectare. Transferurile financiare către regiune, cât şi eventuala
împărţire a impozitelor trebuie să fie efectuate potrivit unor reglementări
stabilite în prealabil, bazate pe criterii obiective şi să corespundă unor
nevoi reale ale regiunii.
f) Regiunea, în limitele legii, trebuie să aibă acces la piaţa de
capital pentru a-şi finanţa cheltuielile de investiţii prin împrumut cu
condiţia ca aceasta să poată demonstra capacitatea de a garanta serviciul
datoriei pe durata întregii perioade de restituire, în baza propriilor
încasări.
g) Obligaţia, instituită prin lege, de a urma anumite reguli
bugetare sau un sistem de contabilitate standardizată nu poate constitui
un prejudiciu adus autonomiei financiare a regiunii.
30
Art. 104. – Autorităţile de autoadministrare ale Ţinutului
Secuiesc efectuează colectarea impozitelor de stat şi locale, luând
măsuri în domeniul fiscal care vizează această activitate.
Art. 105. – Impozitele şi taxele sunt reglementate de lege,
respectiv de deciziile ale autorităţilor de autoadministrare.
Art. 106. – Autorităţile de autoadministrare dispun de resurse
financiare proprii, reglementate prin decizii şi utilizate pe baza bugetelor
proprii.
Art. 107. – Resursele financiare ale autorităţilor de
autoadministrare:
a) impozitele transferate în întregime sau parţial de către stat
b) taxele cuvenite după impozitele de stat
c) procentul provenit din încasările de stat
d) impozitele şi taxele proprii, impozite suplimentare,
e) venituri provenite din patrimoniul propriu,
f) venituri provenite din domeniul privat al colectivităţii,
g) donaţii,
h) mijloace financiare provenite în urma serviciilor şi
responsabilităţilor preluate de la stat care sunt transferate de la bugetul
statului.
Art. 108. – Modalităţile de îndeplinire a competenţelor
financiare prevăzute în art. 107 se reglementează prin lege organică.
Art. 109. – Volumul mijloacelor financiare ale autorităţilor de
autoadministrare este proporţional cu cel necesar îndeplinirii atribuţiilor
şi competenţelor prevăzute în prezentul Statut şi în Legea nr. 215/2001,
modificată, privind administraţia publică locală.
Art. 110. – (1) În scopul garantării funcţionării autorităţilor de
autoadministrare, bugetul de stat prevede o echilibrare financiară care
are ca scop anihilarea efectelor negative provenite din distribuirea
inechitabilă a resurselor financiare potenţiale, şi corectarea
dezavantajelor financiare provocate.
(2) Măsurile prevăzute la alineatul precedent nu pot diminua
libertatea decizională a autorităţilor locale de a dispune de libertatea
31
decizională în domeniul lor de competenţă.
Art. 111. – Autorităţile de autoadministrare locală, scaunală şi
regională au putere de decizie asupra utilizării mijloacelor financiare
provenite de la bugetul de stat.
Art. 112. – Mijloacele financiare transferate autorităţilor de
autoadministrare de la bugetul de stat nu pot fi utilizate pentru finanţarea
proiectelor speciale.
Art. 113. – 90% din volumul impozitelor pe venit stabilit de
lege devine parte componentă a bugetului local.
Art. 114. – 80% din volumul impozitelor şi taxelor stabilite de
lege devine parte componentă a bugetului local.
Art. 115. – Bugetul administraţiei scaunale se compune din:
a) compensare bugetară transferată de la bugetele locale,
b) compensare bugetară transferată de la bugetul de stat
c) venituri proprii,
d) donaţii,
e) alte mijloace financiare legale.
Art. 116. – Bugetul administraţiei regionale se compune din:
a) compensare bugetară transferată de la bugetele locale,
b) compensare bugetară proporţională transferată de la bugetul
de stat
c) venituri proprii,
d) donaţii,
e) alte mijloace financiare legale.
Capitolul XI.
Domeniul public şi administrarea acestuia
Art. 117. – (1) Situaţia juridică a patrimoniului din domeniul
public al Ţinutului Secuiesc este reglementată de prevederile
Legii nr. 215/2001, modificată, de Legea privind domeniul public,
precum şi de regulamentul de funcţionare al autorităţilor de
autoadministrare.
32
(2) Patrimoniul Ţinutului Secuiesc se compune din bunuri
imobiliare şi mobiliare care aparţin domeniului privat sau public al
regiunii.
(3) Domeniului public al Ţinutului Secuiesc îi aparţin acele
bunuri, care în conformitate cu dispoziţiile legale, prin natura sau
destinaţia lor deservesc interesul public al regiunii, se găsesc pe
teritoriul acesteia şi nu constituie proprietatea vreunei autorităţi locale
sau scaunale.
(4) Resursele şi bogăţiile naturale ale regiunii – bogăţiile
subsolului, apele cu potenţial energetic valorificabil, apele termale şi
minerale -, precum şi căile de comunicaţii terestre şi fluviale constituie
domeniul public al regiunii.
(5) Bunurile de proprietate publică ale Ţinutului Secuiesc sunt
inalienabile.
(6) În cazul aplicării prevederilor prevăzute la alineatul (1),
regiunea şi scaunele au acelaşi statut ca şi autorităţile administrative
judeţene.
Art. 118. – (1) În termen de 60 de zile de la înfiinţarea
autorităţilor de autoadministrare ale Ţinutului Secuiesc, Guvernul,
printr-o Hotărâre, va nominaliza patrimoniul din domeniul public şi
privat al statului.
(2) Apartenenţa şi gestionarea patrimoniului din domeniul
public şi privat al regiunii, al scaunelor şi localităţilor vor fi
reglementate de autorităţile de autoadministrare competente.
Capitolul XII
Autorităţile judiciare
Art. 119. – În urma reorganizării a sistemului judiciar din
teritoriul Ţinutului Secuiesc, judecătoriile îşi desfăşoară activitatea în
următoarele localităţi:

  • Sfântu Gheorghe
  • Covasna
  • Târgu-Secuiesc
  • Baraolt
  • Miercurea Ciuc
  • Odorheiu Secuiesc
  • Gheorgheni
  • Topliţa
    33
    -Târgu Mureş
  • Sângeorgiu de Pădure
    Art. 120. – În Ţinutul Secuiesc există trei tribunale, cu
    următoarele competenţe teritoriale:
  • Tribunalul din Târgu Mureş: Scaunul Mureş.
  • Tribunalul din Miercurea Ciuc: Scaunul Ciuc, Scaunul
    Odorhei, Scaunul Gheorgheni
  • Tribunalul din Sfântu-Gheorghe: Scaunul MicloşoaraBrăduţ, Scaunul Kézdi, Scaunul Orbai, Scaunul Sepsi.
    Art. 121. – În Ţinutul Secuiesc sediul Curţii de Apel se află la
    Târgu Mureş, a cărei competenţă teritorială se extinde doar pe teritoriul
    Ţinutului Secuiesc.
    Art. 122. – (1) Judecătorii, procurorii şi grefierii autorităţilor
    judiciare din Ţinutul Secuiesc trebuie să cunoască pe lângă limba
    oficială a statului şi limba maghiară.
    (2) Concursurile pentru ocuparea posturilor în acest sistem,
    trebuie organizate parţial în limba română şi parţial în limba maghiară.
    Art. 123 – Autorităţile judiciare în Ţinutul Secuiesc sunt
    organizate şi funcţionează în conformitate cu prevederile
    Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările şi
    competările ulterioare şi în prezentului Statut.
    Capitolul XIII.
    Legătura dintre stat şi regiune
    Art. 124. – (1) Guvernul numeşte prefectul care veghează
    asupra respectării legalităţii în regiune.
    (2) În cazul unor divergenţe dintre Regiune şi Guvern, prefectul
    are competenţa de mediere.
    (3) Legile şi ordonanţele precum şi alte acte normative emise
    de către Parlamentul României şi de către Guvernul României, care au
    reglementări valabile şi în Ţinutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul
    de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de 2/3 a
    membrilor, Consiliul de Autoadministrare îşi poate exercita dreptul de a
    solicita rediscutarea actelor normative în cauză.
    34
    Art. 125. – Deciziile Ţinutului Secuiesc sunt controlate din
    punct de vedere al constituţionalităţii de către Curtea Constituţională.
    Art.126. – Contestaţiile împotriva documentelor şi actelor
    emise de autorităţile executive pot fi adresate autorităţilor juridice
    administrative competente.
    Art.127. – În regiune exercitarea competenţelor autorităţii
    judecătoreşti este responsabilitatea instanţelor judecătoreşti înfiinţate şi
    organizate prin lege.
    Art. 128. – Exercitarea controlului asupra autorităţilor de
    autoadministrare ale regiunii revine:
    a) Curţii Constituţionale, privind constituţionalitatea actelor
    normative adoptate,
    b) Guvernului, privind exercitarea competenţelor delegate de
    stat
    c) Contenciosul Administrativ, privind activitatea şi actele
    normative ale organelor administrative din cadrul autorităţilor de
    autoadministrare,
    d) Curţii de Conturi, privind activitatea economico-financiară
    cu interes de stat şi gestionarea resurselor financiare provenite de la
    bugetul de stat.
    Art. 129. – Preşedintele Ţinutului Secuiesc, respectiv
    Preşedintele Scaunal, pe baza hotărârii Consiliului de Autoadministrare,
    a Consiliului Scaunal, poate contesta prevederile legale în instanţe
    judecătoreşti, în cazul lezării prevederilor prezentului Statut a
    reglementărilor referitoare la ocrotirea limbii maghiare sau a altor limbi
    folosite tradiţional în regiune.
    Capitolul XIV.
    Dispoziţii finale
    Art. 130. – Prezentul Statut de autonomie poate fi modificat
    prin următoarea procedură:
    a) modificarea este iniţiată de 1/5 a membrilor Consiliului de
    Autoadministrare,
    35
    b) modificarea este adoptată prin vot în raport de 2/3 a
    membrilor Consiliului de Autoadministrare,
    c) modificarea adoptată este aprobată de Parlamentul României,
    d) în termen de 60 de zile de la adoptarea modificărilor
    Statutului de autonomie de către Parlament Statutul de autonomie
    modificat se supune referendumului în Ţinutul Secuiesc,
    e) în cazul neadoptării de către Consiliul de Autoadministrare
    sau prin referendum a modificărilor propuse, modificări asemănătoare
    pot fi iniţiate numai după un an de zile.
    Art. 131. – Prevederile prezentului Statut de autonomie
    completează reglementările legale în vigoare.
    Art. 132. – Pe data intrării în vigoare a prezentului Statut de
    autonomie orice alte prevederi contrare se abrogă.
    36
    Acest proiect de lege se consideră adoptat de Camera
    Deputaților în forma inițială, în condițiile art. 75 alin. (2) teza a III-a
    din Constituția României, republicată.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    ION – MARCEL CIOLACU
    Anexă la proiectul de lege: Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc
    Denumire scaun Număr locuitori Maghiari
    Nr. În limba română În limba maghiară Total Maghiari %
    1 Scaunul Micloşoara-Brăduţ BardocMiklósvárszék
    32 505 23 172 71.29
    2 Scaunul Ciuc Csíkszék 115 965 97 985 84.50
    3 Scaunul Gheorgheni Gyergyószék 82 441 52 749 63.98
    4 Scaunul Kézdi Kézdiszék 53 506 48 474 90.60
    5 Scaunul Mureş Marosszék 282 793 151 626 53.62
    6 Scaunul Orbai Orbaiszék 25 627 17 474 68.19
    7 Scaunul Sepsi Sepsiszék 88 034 64 870 73.69
    8 Scaunul Odorhei Udvarhelyszék 117 555 109 551 93.19
    Total 798.426 565.901 70.88
    Componenta etnică a localităţilor din Scaunul Micloşoara-Brăduţ
    Denumire localitate Număr locuitori Maghiari
    Nr. În limba română În limba maghiară Total Maghiari %
  1. Baraolt Barót 8672 8129 93.74
  2. Apaţa Apáca 3169 1093 34.49
  3. Brăduţ Bardóc 4728 3612 76.40
  4. Racoş Alsórákos 3336 1741 52.19
  5. Belin Bölön 2859 1024 35.82
  6. Aita Mare Nagyajta 1715 1546 90.15
  7. Băţani Nagybacon 4403 3658 83.08
  8. Ormeniş Ürmös 1976 757 38.31
  9. Vârghiş Vargyas 1647 1612 97.87
    Total 32 505 23 172 71.29
    2
    Componenţa etnică a localităţilor din Scaunul Ciuc
    Denumire localitate Număr locuitori Maghiari
    Nr. În limba română În limba maghiară Total Maghiari %
  10. Miercurea Ciuc Csíkszereda 38 966 30 607 78.55
  11. Bălan Balánbánya 6115 2092 34.21
  12. Ciceu Csíkcsicsó 2679 2629 98.13
  13. Dăneşti Csíkdánfalva 2292 2259 98.56
  14. Cârţa Csíkkarcfalva 2709 2656 98.04
  15. Cozmeni Csíkkozmás 2115 2005 94.80
  16. Mădăraş Csíkmadaras 2199 2168 98.59
  17. Siculeni Csíkmadélfalva 2726 2568 94.20
  18. Păuleni-Ciuc Csíkpálfalva 1831 1779 97.16
  19. Racu Csíkrákos 1607 1571 97.76
  20. Sândominic Csíkszentdomokos 6110 5906 96.66
  21. Ciucsângeorgiu Csíkszentgyörgy 4839 4648 96.05
  22. Sântimbru Csíkszentimre 2063 1994 96.66
  23. Sâncrăieni Csíkszentkirály 2526 2332 92.32
  24. Leliceni Csíkszentlélek 2010 1935 96.27
  25. Sânmartin Csíkszentmárton 2322 2263 97.46
  26. Mihăileni Csíkszentmihály 2644 2103 79.54
  27. Sânsimion Csíkszentsimon 3482 3363 96.58
  28. Tomeşti Csíkszenttamás 2563 2528 98.63
  29. Frumoasa Csíkszépviz 3682 3466 94.13
  30. Ghimeş Făget Gyímesbükk 5094 2578 50.61
  31. Lunca de Sus Gyímefelsőlok 3242 3148 97.10
  32. Lunca de Jos Gyímesközéplok 5328 5213 97.84
    3
  33. Plăieşii de Jos Kászonaltíz 3033 2760 91.00
  34. Tuşnad Tusnád 2147 1951 90.87
  35. Băile Tuşnad Tusnádfürdő 1641 1463 89.15
    Total 115.965 97.985 84.50
    Componenta etnică a localităţilor din Scaunul Gheorgheni
    Denumire localitate Număr locuitori Maghiari
    Nr. În limba română În limba maghiară Total Maghiari %
  36. Gheorgheni Gyergyószentmiklós 18 377 15 388 83.74
  37. Bilbor Bélbor 2638 7 0.27
  38. Borsec Borszék 2585 1972 76.29
  39. Gălăuţaş Galócás 2498 504 20.18
  40. Joseni Gyergyóalfalu 5536 5332 96.32
  41. Ciumani Gyergyócsomafalva 4328 4280 98.89
  42. Ditrău Gyergyóditró 5483 5379 98.10
  43. Corbu Gyergyóholló 1520 137 9.01
  44. Remetea Gyergyóremete 6165 6055 98.22
  45. Lăzarea Gyergyószárhegy 3424 3300 96.38
  46. Tulgheş Gyergyótölgyes 3279 946 28.85
  47. Suseni Gyergyóújfalu 5114 4838 94.60
  48. Subcetate Gyergyóvárhegy 1832 80 4.37
  49. Topliţa Maroshéviz 13 929 3080 22.11
  50. Sărmaş Salamás 3804 681 17.90
  51. Voșlobeni Vasláb 1929 770 39.92
    Total 82.441 52.749 63.98
    4
    Componenta etnică a localităţilor din Scaunul Kézdi
    Denumire localitate Număr locuitori Maghiari
    Nr. În limba română În limba maghiară Total Maghiari %
  52. Târgu Secuiesc Kézdivásárhely 18 491 16 292 88.11
  53. Dalnic Dálnok 956 933 97.59
  54. Estelnic Esztelnek 1182 1150 97.29
  55. Ghelinţa Gelence 4815 4551 94.52
  56. Mereni Kézdialmás 1324 1280 96.68
  57. Poian Kézdiszentkereszt 1768 1745 98.70
  58. Sânzieni Kézdiszentlélek 4582 4492 98.04
  59. Lemnia Lemhény 1936 1863 96.23
  60. Ojdula Ozsdola 3519 2498 70.99
  61. Breţcu Bereck 3908 2890 73.95
  62. Cernat csernaton 4025 3970 98.63
  63. Cătălina Szentkatolna 3378 3307 97.90
  64. Turia Torja 4027 3959 98.31
    Total 53.911 48.930 90.76
    Componenta etnică a localitătilor din Scaunul Mureş
    Denumire localitate Număr locuitori Maghiari
    Nr. În limba română În limba maghiară Total Maghiari %
    1 Acăţari Ákosfalva 4738 4067 85.84
    2 Păsăreni Backamadaras 1919 1535 79.99
    3 Bălăuşeri Balavásár 4889 3174 64.92
    4 Breaza Beresztelke 2473 1025 41.45
    5 Vărgata Csíkfalva 1945 1577 81.08
    6 Sângeorgiu
    de Pădure
    Erdőszentgyörgy 5166 3808 73.71
    5
    7 Gorneşti Gernyeszeg 5577 3912 70.15
    8 Fântânele Gyulakuta 4693 4301 91.65
    9 Neaua Havad 1369 1224 89.41
    10 Livezeni Jedd 3266 1640 50.21
    11 Chibed Kibéd 1762 1687 95.74
    12 Corunca Koronka 2785 1804 64.78
    13 Gheorghe Doja Lukafalva 2982 2169 72.74
    14 Ghindari Makfalva 3250 2874 88.43
    15 Cristeşti Maroskeresztúr 5824 2512 43.13
    16 Glodeni Marossárpatak 3817 2587 67.78
    17 Sântana de Mureş Marosszentanna 5723 2309 40.35
    18 Sângeorgiu de Mureş Marosszentgyörgy 9304 4681 50.31
    19 Sâncraiu de Mureş Marosszentkirály 7489 2254 30.10
    20 Tîrgu-Mureş Marosvásárhely 134 280 57 532 42.84
    21 Ceauşu de Câmpie Mezőcsávás 5964 2624 44.00
    22 Band Mezőbánd 6446 2161 33.52
    23 Mădăraş Mezőmadaras 1299 1003 77.21
    24 Pănet Mezőpanit 6033 4707 78.02
    25 Sincai Mezősámsond 1622 538 33.17
    26 Ernei Nagyernye 5835 4284 73.42
    27 Găleşti Nyárádgálfalva 3067 2611 85.13
    28 Crăciuneşti Nyárádkarácson 4470 2827 63.24
    29 Măgherani Nyárádmagyarós 1309 1177 89.92
    30 Eremitu Nyárádremete 3893 3465 89.01
    31 Miercurea Nirajului Nyárádszereda 5554 4452 80.16
    32 Ungheni Nyárádtő 6945 580 8.35
    33 Sărăţeni Sóvárad 1608 1326 82.46
    6
    34 Bereni Székelybere 1203 1161 96.51
    35 Hodoșa Székelyhodos 1261 1121 88.90
    36 Vetca Székelyvécke 892 757 84.87
    37 Sovata Szováta 10385 9104 87.66
    38 Voivodeni Vajdaszentivány 1756 1056 60.14
    Total 282.793 151.626 53.62
    Componenta etnică a localitătilor din Scaunul Orbai
    Denumire localitate Număr locuitori Maghiari
    Nr. În limba română În limba maghiară Total Maghiari %
    1 Brateş Barátos 1531 1484 96.93
    2 Comandău Kommandó 1006 938 93.24
    3 Covasna Kovászna 10114 6354 62.82
    4 Boroşneu Mare Nagyborosnyó 3097 2890 93.32
    5 Zăbala Zabola 4597 3166 68.87
    6 Zagon Zágon 5282 2642 50.02
    Total 25.627 17.474 68.19
    Componenta etnică a localităţilor din Scaunul Sepsi
    Denumire localitate Număr locuitori Maghiari
    Nr. În limba română În limba maghiară Total Maghiari %
    1 Arcuş Árkos 1519 1450 95.46
    2 Vâlcele Előpatak 4475 430 9.61
    3 Ghidfalău Gidófalva 2660 2526 94.96
    4 Hăghig Hídvég 2315 633 27.34
    5 Ilieni Ilyefalva 2036 1749 85.90
    6 Chichiş Kökös 1537 818 53.22
    7 Moacşa Maksa 1201 1123 93.51
    7
    8 Malnaş Málnás 1087 1004 92.36
    9 Micfalău Mikóújfalu 1805 1753 97.12
    10 Reci Réty 2304 2247 97.53
    11 Bodoc Sepsibodok 2553 2396 93.85
    12 Bixad Sepsibükszád 1799 1708 94.94
    13 Valea Crişului Sepsikőröspatak 2307 2136 92.59
    14 Sfântu Gheorghe Sepsiszentgyörgy 56 006 41 233 73.62
    15 Ozun Uzon 4430 3664 82.71
    Total 88.034 64.870 73.69
    Componenta etnică a localităților din Scaunul Odorhei
    Denumire localitate Număr locuitori Maghiari
    Nr. În limba română În limba maghiară Total Maghiari %
    1 Mugeni Bögöz 3491 3388 97.05
    2 Atid Etéd 2705 2283 84.40
    3 Lupeni Farkaslaka 4473 4231 94.59
    4 Feliceni Felsőboldogfalva 3297 3191 96.78
    5 Brădeşti Fenyéd 1915 1871 97.70
    6 Porumbeni Galambfalva 1805 1753 97.12
    7 Mereşti Homoródalmás 1339 1305 97.46
    8 Mărtiniş Homoródszentmárton 2838 2741 96.58
    9 Ulieş Kányád 1193 1086 91.03
    10 Căpâlniţa Kápolnásfalu 2026 1925 95.01
    11 Corund Korond 6135 5760 93.89
    12 Lueta Lövéte 3439 3346 97.30
    13 Satu Mare Máréfalva 1995 1944 97.44
    14 Ocland Oklánd 1293 1239 95.82
    8
    15 Dealu Oroszhegy 3907 3855 98.67
    16 Praid Parajd 6502 5961 91.68
    17 Săcel Románandrásfalva 1253 750 59.86
    18 Simoneşti Siménfalva 3776 3633 96.21
    19 Avrămeşti Szentábrahám 2465 2105 85.40
    20 Vlăhiţa Szentegyháza 6898 6704 97.19
    21 Dârjiu Székelyderzs 1036 948 91.51
    22 Cristuru Secuiesc Székelykeresztúr 9650 8923 92.47
    23 Odorheiu Secuiesc Székelyudvarhely 34 257 31 665 92.43
    24 Vărşag Székelyvarság 1580 1565 99.05
    25 Secuieni Újszékely 2644 1921 72.66
    26 Zetea Zetelaka 5643 5458 96.72
    Total 117.555 109.551 93.19
Distribuie dacă îți place!
Alte articole:   1.12.2020 Incidența privind infectarea cu coronavirus – 5,96 la mia de locuitori, în județul Brașov

Leave a Reply

Your email address will not be published.