Săptămâna Patimilor. Ce simbolizează fiecare zi

Săptămâna Patimilor. Ce simbolizează fiecare zi

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima săptămână dinainte de Paşte, în care sunt programate slujbe speciale la biserică. Sunt zile în care credincioşii trebuie să respecte anumite obiceiuri legate de pregătirile acestei sărbători.

Săptămâna Mare este perioada în care creştinii retrăiesc ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului. De aceea, postul devine mai aspru, iar slujbele care se ţin în biserici au o semnificaţie aparte.

În fiecare zi din Săptăma Patimilor se țin slujbe speciale, numite Denii și predici curățenie sufletească și iertare de păcate. În Săptămâna Mare „ne reamintim şi retrăim ultimele zile din viaţa Mântuitorului”, conform Sinaxarului din Triod (carte de cult folosită în această perioadă).

În Lunea Mare, se citește, mai înainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Hristos. Tot în această zi se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus înaintea intrării în Ierusalim.

De asemenea, gospodinele încep curățenia de Paște. Ele scot tot ce pot afară, aerisesc casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, zugrăvesc și spală totul.

Marțea cea Mare, denumită și Marțea Seacă este dedicată predicii de pe Muntele Măslinilor, când Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu, dar și propriile patimi, cu doar trei zile înainte de a fi judecat.

Alte articole:   Rezultate BAC 2020. Brașovul, locul 4 în țară. Promovabilitate de 100% la două licee

În această zi credincioșii sunt îndemnați la priveghere, să fie, cu alte cuvinte, pregătiți, în orice clipă să-l întâmpine pe Iisus.

În ziua de miercuri a Săptămânii Mare, denia îl pomenește pe Iuda, apostolul devenit vânzător, care se gândește să-l trădeze pe Învățător, dar și pe Maria, femeia desfrânată devenită mărturisitoare, care-i spală picioarele lui Iisus cu lacrimile ei pline de căință și îl unge cu mir.

În anumite zone, există obiceiul ca în Miercurea mare, când soarele asfințește, copiii să meargă cu colindul, la sfârșit primind ouă pentru a le roși.

Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească şi începutul patimilor prin vinderea Domnului.

După ce a săvârşit Cina cea de Taină, Mântuitorul le dă ucenicilor o nouă poruncă: “Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să va iubiţi unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii.”

În această zi în biserici, în timpul deniei (slujbei de seară) se citesc cele 12 evanghelii şi se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii. Preoţii le vorbesc credincioşilor despre ultimele zile petrecute de Iisus înainte de Răstignire, despre patimile şi Învierea Mântuitorului.

Alte articole:   Zonele aglomerate din Brașov, verificate. Zeci de amenzi pentru lipsa măştii (Video)

Joia Mare este ziua în care se roșesc ouăle. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc.

În Vinerea Mare, numită și Vinerea Neagră, cea mai tristă dintre tristele zile ale pătimirii Domnului, rememorăm aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus. Seara, rememorând momentul aşezării Mântuitorului în mormânt, în biserici se oficiază Denia Prohodului, cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, dă ocol bisericii de trei ori, după care, cu toții, trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării.

Totodată, conform datinii, credincioșii care se întorc de la Biserică, aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt, și înconjoară casa ținând în mână lumânarea aprinsă, scrie traditii-superstitii.ro.

În ziua Vinerii Mari, tradiția ne mai spune ca este bine să se țină post negru. În același timp credincioșii, care nu pot, totuși, posti negru, nu trebuie să mănânce urzici, iar în mâncare nu se pune oțet, deoarce lui Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.

În Sâmbăta Mare prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul şi pogorârea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricăciune la viaţa veşnică pe cei din veac adormiţi. Rânduiala Bisericii este ca îndată după ce se spun cu cântare cuvintele în care facem prohodirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, se pomeneşte Învierea.

Alte articole:   VIDEO Ce le-a spus ministrul Mediului braşovenilor veniţi la poarta depozitului ecologic despre mirosul insuportabil

Sâmbăta Paştelui, ultima zi a Săptămânii Mare, este zi de reculegere, când credincioșii se pregătesc pentru marea veghe.

Sâmbătă Mare este zi de reculegere, credincioșii se pregătesc pentru marea veghe.

Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea.

În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti, Învierea lui Iisus Hristos, cel mai important eveniment al creştinătăţii. Credincioşii iau Lumină din Lumină, spun „Hristos a înviat!“ şi răspund „Adevărat a înviat!“.

Duminica Paştelui simbolizează biruinţa lui Iisus asupra morţii şi promisiunea vieţii veşnice.

În Săptămâna Mare, e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie.

Distribuie dacă îți place!
Loading...
loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published.