blog-logo

Ce nu pricep unii primari? Sunt șefi de dormitoare!

Ce nu pricep unii primari? Sunt șefi de dormitoare!

Poate că mulți dintre dumneavoastră mă vor acuza că titlul este „click bite”. Termenul de comună-dormitor, cu mâna pe inimă, mărturisesc mi-a fost dat de un foarte bun prieten, care nici măcar el nu și-l arogă ca idee, existând în literaturile de specialitate cu subiectul dezvoltării urbane.

Poate părea șocant, dar în țara asta, și mai ales în județul Brașov, există primari de comune-dormitor. Cei care nu înțeleg acest lucru, în scurt timp, iar aici vorbim de cel mult 1mandat, sunt istorie.

Băncuțele, locurile de joacă (pustii, pentru că micuții sunt la Brașov, nu în comună), panseluțele, trotuarele, zugrăvitul exasperant de anual al școlilor, nu mai sunt teme electorale. Deja, la școlile primare nu ar mai trebui să existe bude în curte, ca să le mai aducem în discuție.

Primarii din comunele-dormitor trebuie să înțeleagă că altele sunt provocările în perioada următoare. Realitățile anului 2020 nu mai seamănă cu acelea de acum 20-30 de ani. Aproape că sunt pe final problemele asigurării utilităților, dar cea mai mare miză este aceea a mobilității.

Alte articole:   Toate locurile din spitalul modular COVID-19, ocupate. Paturi suplimentare la Spitalul Municipal Făgăraș

Primarii trebuie, dacă pot, să înțeleagă că omul pleacă de acasă la prima oră la serviciu, cu nevastă, copii, la Brașov. Și se mai întoarce pe înserat… Iar acest caz trebuie multiplicat la nivel de câteva sute de familii, în fiecare comunitate.

Un transport metropolitan integrat e mai mult decât o necesitate. Evident, povestea asta vine si cu presiuni pe bugetul local: vrem tarife scazute, gratuități pentru pensionari și elevi.

Căile de intrare în municipiul Brașov, la orele dimineții, dar și la orele în care lumea termină serviciul, devin un fel de „DN1 de weekend”. Haideți să nu ne mai amăgim, să spunem lucrurilor pe nume. Dacă drumul de la Râșnov – Cristian, cel de la Codlea – Ghimbav sau Feldioara spre Brașov, sunt pe două benzi pe sens, nebunia începe de la Sânpetru, iar cea mai acută criză în trafic la orele de vârf este intrarea dinspre Tărlungeni, unde DJ 103A se intersectează cu ocolitoarea.

Alte articole:   Tânără rănită într-un accident de muncă

Pasarela de la Sânpetru, peste ocolitoare, rezolvă o criză de circa patru ore pe zi. Două dimineața, când merge lumea la lucru, două după amiază, când se întoarce. În rest, traficul e la cote joase. Asta ca să fim cinstiți, să nu ne furăm singuri căciula.

Problema este aceea că niciun reprezentant al autorităților administrației publice locale și județene nu ia în calcul un al doilea nod de criză în materie de mobilitate: intersecția de la centura ocolitoare către Tărlungeni – Zizin.

În zonă, devoltatorii imobiliari construiesc în draci. Nici măcar nu luăm în discuție cartierele nou construite, unde oamenii deja cer ca viitorea linie RAT să trecă și pe la ei (cartierul Izvor), ci și faptul că sunt pe hârtie și a început construcția unor blocuri cu 4 etaje. Că se construiesc locuințe printre hale funcționale și e un haos total, este o altă discuție. Iar când vor fi gata noile apartamente, cei 3-4 km pana la Brașov, de acolo, se vor face în mai mult de jumătate de oră, cât durează acum.

Alte articole:   Asociatul clanului de interlopi Alexa, fost consilier județean, Andrei (Andi) Kadas, trimis în judecată pentru evaziune fiscală

„Mobilitatea” este un termen care poate suna pretențios pentru unii dintre noi. De fapt, mobilitatea este (sau ar trebui să fie) tema de campanie principală a primarilor din localitățile satelit din jurul marilor orașe. În cazul nostru, Brașov și Făgăraș. La Rupea, care se dezvoltă, dar mai lent, încă nu există o presiune de acest fel.

Brașovul, conform unor studii făcute la nivel național de mai bine de 10 ani, este singurul oraș din România care, pe cifre, este fezabil pentru un transport metropolitan.

Distribuie dacă îți place!

Leave a Reply

Your email address will not be published.