Zeci de cazuri de violență domestică, în județul Brașov

Zeci de cazuri de violență domestică, în județul Brașov

Despre violența domestică se vorbește și se scrie de mai bine de 20 de ani, când societatea civilă, în primul rând, a început să tragă semnale de alarmă vizavi de victimele violenței în familie, iar mai apoi autoritățile statului au început să accepte existența acestui fenomen și să facă pași timizi înspre limitarea acestuia.

Cu toate acestea, mentalitatea multora din români a rămas aceeași, și anume că este „mai rușinos să fii victimă decât agresor“.

Violența în familie este greu de înțeles, dificil de recunoscut și destul de anevoios de pedepsit. Pentru că violența în familie nu înseamnă doar bătaia soră cu moartea și nu apare doar în familiile cu un nivel scăzut de educație, sărace sau unde consumul de alcool este la ordinea zilei. Violența în familie înseamnă și abuz emoțional, abuz financiar, abuz sexual etc, abuzuri mult mai frecvente în familiile cu un nivel de educație peste medie. Ca să nu mai vorbim de „tradiționalul“ bărbatul e stăpânul femeii.

Violența asupra femeilor este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume. Are loc acasă, pe stradă, la scoală, la locul de muncă, în tabere de refugiați, in spitale. În măsura mai mare sau mai mică, se petrece în toate țările din lume, indiferent de etnie, rasă, vârstă, mediul de proveniență, venit sau nivelul de educație.


Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor – 25 noiembrie – a fost înființată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în anul 2000 (Rezoluția nr. A / RES / 54/134). Data este aleasă pentru a comemora asasinarea violentă a trei dintre surorile Mirabal, care au fost ucise în Republica Dominicană în 25 noiembrie 1960, în timpul dictaturii lui Rafael Trujillo.
În rezoluția sa, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a invitat guvernele, agențiile Națiunilor Unite, organizațiile internaționale și neguvernamentale, să organizeze evenimente în această zi pentru a atrage atenția publicului asupra problemei violenței împotriva femeilor.

Statisticile arată că în România, 30% dintre femei spun că au fost afectate de violență fizică sau sexuală la un moment dat în viață. Din cifrele raportate la Poliție, de exemplu, în 2018, aproape 18.000 de femei au fost lovite în familie, iar 48 au murit ca urmare a bătăilor primite.
Evident, violența domestică nu este un fenomen tipic României, el se întâmplă în toată lumea, din Marea Britanie în India și din Italia în Australia. Până și în țările unde locuiesc cei mai fericiți oameni de pe pământ – Canada, Danamerca și Finlanda – există fenomenul violenței domestice.

Diferența o face, însă, raportul de cazuri la mia de locuitori și faptul că sistemele de protecție a victimelor funcționează mai eficient, programele de consiliere și sprijin pentru agresori există și dau roade, iar tema violenței domestice nu este tratată cu rușine, ca o boală, ci pusă în discuție pe agenda publică și politică. În plus, tot ceea ce ține de acest fenomen este tratat pro-activ, și nu reactiv, cum se întâmplă în România. Unde trebuie să apară, din când în când, câte un caz de femei ucise în bătaie de soț, iubit, concubin, ca statul să reacționeze și să mai umble puțin la legislația din domeniu.


Peste tot în lume, cele mai multe femei ucise mor din cauza violenței domestice, potrivit unui studiu de anul trecut al Națiunilor Unite. Din cele 87.000 de femei ucise în 2017, mai mult de jumătate au fost omorâte de parteneri sau de alți membri ai familiei. Rata femeilor ucise în România este peste media înregistrată la nivelul statelor membre UE: 0,92 la suta de mii de persoane față de media de 0,42.

La nivelul DGASPC Brașov, în cele 11 luni din acest an au fost înregistrate 180 de dosare de violență domestică. În 133 dintre aceste cazuri au fost emise și ordine provizorii de către polițiști. Serviciile oferite victimelor de specialiștii Direcției au fost în principal de consiliere și de terapie, procedurile privind înființarea unui adăpost de criză pentru victimele violenței domestice fiind aproape de finalizare, acest centru urmând să devină funcțional în cel mai scurt timp.

Cu sprijinul Asociației Hope and Homes for Children România, 20 dintre victimele intrate în atenția DGASPC Brașov au fost ajutate financiar (peste 150.000 de lei) prin plata chiriilor pentru locuințe, alimente și alte produse necesare unei vieți decente. Alte trei victime au urmat gratuit, ca urmare a implicării specialiștiilor instituției, cursuri de parenting oferite de SCUT Brașov.
Ținând cont de nevoia acută, la nivelul comunității, de servicii cât mai diversificate pentru victimele violenței domestice, dar și agresori, dorința DGASPC Brașov este de a ajunge să ofere toate aceste servicii de sprijin, consilier și suport.

Prima lege dedicată prevenirii și combaterii violenței în familie, Legea 217, a fost adoptată în 2003, la presiunea organizațiilor neguvernamentale și ca urmare a procesului de aderare la Uniunea Europeană. Doar că a fost făcută pentru a fi bifată ca „îndeplinită“, pentru că nu proteja în niciun fel victimele: agresorul nici nu primea ordin de restricție, nici nu era evacuat din casă. Cea care suferea, din nou, era tot victima, care trebuia să-și părăsească domiciliul ca să fie în siguranță. Legea din 2003 punea, în schimb, accentul pe mediere, pe împăcare între victimă și agresor, violența domestică fiind privită în continuare ca o problemă internă, de familie, și nu ca o problemă a societății.


Organizațiile neguvernamentale care activau pe acest domeniu, în lipsa unor servicii sociale specializate ale instituțiilor statului, au cerut ani la rând modificarea legislației și posibilitatea emiterii ordinelor provizorii de protecție pentru victimele violenței domestice, ordine care să fie date pe loc de polițiști.

La sfârșitul lui 2018, legislația în domeniul violenței în familie a fost, în cele din urmă, modificată, iar responsabilitatea faptelor de violență a fost transferată, așa cum era firesc dinspre victimă către agresor, care devenea cel care pleacă din casă. În plus, a fost remediată, oarecum, și problema responsabilității declanșării acțiunii împotriva agresorul, mutând-o de la victimă către autoritățile statului: polițiștii emit de urgență un ordin când viețile victimei și a copiilor acesteia sunt puse în pericol.

De 16 ani, în ultima vineri a fiecărei luni, profesioniști din sistemul public și din ONG-uri din Brașov se întâlnesc, pentru câteva ore, ca să vorbească despre cum ar putea ajuta mai bine victimele cu care lucrează, pentru a se pune la curent cu ultimele noutăți din domeniu sau pur și simplu ca să se descarce. Este locul unde specialiștii din DGASPC Brașov, de la Serviciul de Probațiune, de la Direcția de Asistență Socială Brașov, de la Asociația Medicilor de Familie Brașov și din ONG-uri găsesc cele mai bune variante pentru a sprijini victimele violenței domestice, potrivit unui comunicat D.G.A.S.P.C. Brașov.

Alte articole:   Bătrâni jefuiți de un bărbat din Brașov
Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published.

0 Shares
Share via
Copy link
Powered by Social Snap