Hangarul unde s-a construit primul avion IAR la Brașov, transformat în centru de evenimente

Hangarul unde s-a construit primul avion IAR la Brașov, transformat în centru de evenimente

Pe 100 de hectare de teren, pe platforma fostei uzine Tractorul, continuă proiectul celei mai mari regenerări rubane din România. Pe lângă locuințe, spații de birouri, un complex comercial uriaș, clinici, grădințe, în curând o școală și o sală pentru sport, Ceetrus, compania care se ocupă de acest proiect, va realiza și un centru de evenimente.

Gloria Brasovului a fost Fabrica de Avioane. A fost înfiintata prin decret regal în 1925. Aici s-au produs avioane de vânatoare care au fost utilizate în cursul celui de-al doilea razboi mondial. Fabrica a fost demontata și transportată după război în U.R.S.S.

Dezvoltatorul imobiliar, prin vocea lui Tatian Diaconu, în calitatea sa de CEO al Ceetrus România, a anunțat că va regenera și hangarul de avioane (cunoscut de tractoriști drept T40), care are o suprafață de circa 2.000 mp, care va fi reintrodus în circuitul public, ca spațiu de evenimente. Va fi un fel de Berăria H a Brașovului.

„S-au făcut studii, iar clădirea este de-a dreptul remarcabilă. Nu necesită lucrări de rezistență. Este cu adevărat o capodoperă realizată de constructorii vremii, să ridici acele arce din beton armat, fără ca în interiorul hangarului să existe vreun stâlp de susținere. Vom reface întreaga clădire, iar aici dorim să funcționeze un centru de evenimente. Vom păstra întreaga arhitectură. Și la această oră se păstrează suportul mânecii de vânt. Chiar vom arbora și o mânecă de vânt, la final, tocmai pentru a păstra simbolul acestei hale, unde s-a construit primul avion de vânătoare românesc. Mai mult, vrem să refacem scrierea uriașă de pe acoperiș, IAR Brașov”, ne-a declarat Tatian Diaconu.

Istoricul Fabricii IAR

IAR a fost fondată la 1 noiembrie 1925, ca societate pe acțiuni. La început acțiunile au aparținut uzinelor Blériot-Spad și Lorraine-Dietrich, fabricii Astra Arad (care a contribuit cu utilaje și personal de specialitate), precum și statului român (care a contribuit pe lângă terenul pentru construcția uzinelor și amenajarea unui aerodrom, și cu o sumă importantă de bani). În decurs de aproape un deceniu și jumătate, statul român a cumpărat acțiunile deținute de uzinele franceze, astfel că la 1 septembrie 1938 uzinele au devenit în întregime proprietate a statului român , devenind regie autonoma de stat.

Alte articole:   Întreruperi de energie electrică în Brașov și mai multe localități din județ

Încă de la înființarea lor, uzinele IAR au avut o organizare deosebită, la nivelul industriilor aeronautice celor mai dezvoltate la acea vreme, cuprinzând de fapt două unități de fabricație distincte: o secție de celule (construcții de avioane) și o secție de motoare.

La uzinele IAR au fost construite multe tipuri de avioane cu motoarele respective, de concepție proprie sau în licență, de toate categoriile: de scoală și antrenament, de sport și turism aerian, de mare raid, precum și avioane militare de vânătoare, de asalt, de bombardament în picaj, de observație, de recunoaștere, de bombardament.

Prima comandă pentru nevoile aviației militare au constituit-o 30 de avioane Morane-Saulnier M.S.35, serie care a fost terminată în toamna anului 1928. Următoarea comandă a fost pentru 70 de aparate de tip Potez XXV de recunoaștere și bombardament. Cele două tipuri de aparate au fost construite în baza unor licențe de fabricație obținute de la uzinele franceze respective.

Primul avion purtând denumirea IAR a ieșit pe porțile uzinei în anul 1930. Era prototipul unui avion de vânătoare IAR-11 CV (sau IAR-CV 11), realizat după proiectul inginerului Elie Carafoli în colaborare cu inginerul francez Lucien Virnoux. Formula constructivă adoptată, precum și calitățile sale de zbor îl plasau printre cele mai bune avioane din lume din categoria respectivă.

Dintre cele 21 de tipuri de avioane construite la IAR până la la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, 15 tipuri au fost proiectate în cadrul uzinei. Dintre acestea s-au remarcat în mod deosebit prin performantele lor următoarele: IAR-16 cu care în 1935 s-a stabilit recordul național la înălțime (11.631 m), IAR-39, avion de cercetare; IAR-80, avion de vânătoare; IAR-81, avion de vânătoare-bombardament, precum și proiectul IAR-47, avion de recunoaștere.

Alte articole:   Cum pot scăpa corect de un aparat electrocasnic vechi?

În perioada 1927-1945, producția de avioane a uzinelor IAR a fost una dintre cele mai prestigioase din România. În afară de avioane și motoare de avion, la IAR s-au produs instalații și accesorii pentru armamentul de bord. Acestea sunt:

  • – lansatorul de bombe Barbieri, realizat în 1931 pentru avioanele Potez XXV; lansatorul era superior celor procurate din străinătate.
  • – turele de mitralieră Grosu pentru avioanele Potez XXV și Potez 54.

Raidurile aviației americane asupra României în 1943-1944 au pus problema pentru autoritățile militare a dispersării uzinei aeronautice. Amânată între noiembrie 1942 – aprilie 1944 dispersarea IAR a devenit stringentă datorită bombardamentelor americane asupra uzinei din 16 aprilie și 6 mai 1944.

Acestea au determinat finalizarea dispersării fabrici lor și a personalului. În aceste condiții, practic producția uzinei aeronautice a fost oprită timp de câteva luni. Fabrica de celule a fost dispersată la Caransebeș și Topleț, fabrica de motoare la Colibași și Ucea, iar fabrica de armament și accesorii la Câmpulung.

Consecințele evenimentelor de la 23 august 1944 s-au repercutat și asupra IAR. Unitățile armatei sovietice au impus uzinei brașovene confiscarea materialului aeronautic importat din Germania și executarea de reparații autovehicule în contul articolului 10 din Convenția de Armistițiu încheiată la 12 septembrie 1944. Aceste abuzuri au produs pierderi financiare care însumau la nivelul anului 1946 peste o jumătate de miliard lei. Nota Subsecretariatului de Stat al Aerului nr. 1431/C secret din 30 septembrie 1944 indica reducerea producției aeronautice la contractul Messerchmitt 109G și Daimler Benz și profilarea întreprinderii pe reparații autovehicule.

Anularea contractelor aeronautice și insuficienta resurselor financiare rezultate din reparațiile de autocamioane au condus la propunerea uzinei de a trece la producția de tractoare. A fost aleasă în final licența tractorului Hanomag de 45 CP. Contractul nr. 034237 din 12 octombrie 1945 între Ministerul Agriculturii și Domeniilor, pe de o parte, și IAR, pe de altă parte, marca încetarea producției aeronautice. Manopera utilizată în 1947 la IAR pentru unele reparații aeronautice însuma 1,1% din totalul manoperei. Denumirea uzinei de R.A.I.A.R. Brașov a fost păstrată până în 1947 când a devenit Întreprinderea Metalurgică de Stat Brașov, iar de la 30 noiembrie 1948 Societatea sovieto – română pentru fabricarea și desfacerea tractoarelor.

Alte articole:   ÎN DIRECT Conferință de presă la Corona Brașov, după suspendarea echipei de handbal

În luna noiembrie a anului 1946 au fost terminate componentele a doua tractoare prototip. Acestea au fost montate în fostul sector de reparații ale motoarelor de avion Mercedes-Benz DB-605 și Junkers-Jumo 211 D, iar în dimineața zilei de 26 decembrie 1946 a ieșit pe ușa halei de montaj primul tractor românesc denumit IAR-22. Tractorul, în greutate de 3400 kg, cu roti metalice, având ghimpi de otel pe rotile din spate, era echipat cu un motor Diesel de 38 CP ce dezvolta o forță de tracțiune de 1225 kgf. Primele tractoare fabricate au fost apreciate la mitingurile de la Brașov și București cu ocazia zilei de 1 mai, lucru care a dus la creșterea rapida a producției. La data de 1 august 1948, în locul întreprinderii metalurgice s-a înființat Uzina Tractorul Brașov . Astfel, după 23 de ani, uzina IAR își încheia cariera de fabricant de aeronave. Avea sa revină la viata în 1968 sub denumirea de ICA, mai apoi revenind la numele inițial IAR.

Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published.

0 Shares
Share via
Copy link
Powered by Social Snap