Cum a ajuns pajura Rusiei țariste pe zidurile Castelului Bran

Cum a ajuns pajura Rusiei țariste pe zidurile Castelului Bran

Cea mai spectaculoasă prezență a Rusiei țariste la Brașov o reprezintă pajura imperială (stema) pe zidurile Castelului Bran.

Pajura fusese amplasată pe legația Rusiei la București. În 1934, România a reluat relațiile diplomatice cu Rusia, mai precis cu Uniunea Sovietică. Relațiile diplomatice au fost întreupet în 1917.

Ambasadorul Rusiei de la acea vreme, Mihail Ostrowski (diplomat sovietic cu descendenţe basarabene, numit în funcţia de ambasador al URSS la Bucureşti în august 1934 până la condamnarea sa, în ianuarie 1939, la 15 ani de detenţie în unul dintre lagărele staliniste de corecţie prin muncă), a refuzat să locuiască în legația țaristă.

„Clădirea a fost preluată de Primăria București, care a decis imediat să o și demoleze, iar societicii s-au apucat de construcția unui nou sediu, actuala ambasadă a Rusiei. Ei bine, spunea atunci Regina Maria, «niște mâini pioase», mai precis ultimul ambasador al Rusiei țariste în România, Koziel Poklewski, a ridicat stema din dărâmături și a dus-o la Cotroceni. iar Regina a luat decizia ca pajura să fie adusă la Bran. În 1936, am găsit în raportul administratorului reședinței de la Bran, Costică Soare, notița «vulturul rusesc a fost pus pe zidul Castelului». De atuni, a trecut peste întreaga perioadă comunistă fără ca nimeni să își dea seama că, pe un obiectiv foarte important și în perioada comunistă, aveam sibolul de putere al Rusiei țariste”, spune dr. ist. Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov.

CITEȘTE ȘI: VIDEO Expoziția „Consonanțe istorice ruso-române. Rusia țaristă la Brașov”.

Cine a fost Koziel Poklewski ?

Koziel Poklewski a venit la Bucureşti într-un moment foarte delicat, când Primul Război Mondial bătea la uşă. De fapt la trei săptămâni de la sosirea sa la Bucureşti acesta şi izbucneşte. Rolul lui Poklewski la Bucureşti a fost foarte important. Trebuia să convingă România să renunţe la neutralitate şi să intre în război alături de Marea Britanie, Franţa şi Rusia.

Poklewski a fost amestecat în toate intrigile şi culisele politicii şi, la mijlocul lui august 1916, ceea ce-şi dorise se întâmplă: România intră în război alături de Franţa, Marea Britanie şi Rusia. Abdicarea țarului îl prinde pe Koziel Poklewski la Bucureşti şi când bolşevicii preiau puterea, fiind de partea „albilor”, preferă să rămână la București ca persoană particulară. Om odată bogat putred de bogat (bolşevicii i-au confiscat minele din munţii Ural) Koziel Poklewski îşi cheltuieşte ce-i mai rămăsese din imensa avere pentru cauza refugiaţilor ruşi din calea bolşevicilor care ajunseseră în România.

Fostul ambasador cu inimă mare Koziel Poklewski nu părăsește reşedinţa fostei Legații nici in aceste imprejurări. A rămas un preferat al reginei Maria, căre avea și si singe Romanov in vine. In 1934 Romania reia legăturile dimplomatice cu URSS. Moscova vinde clădirea şi terenul pe care se aflase pina atunci Legatai rusa si Poklewski trebuie sao părăseasa. URSS cu banii obişnuiţi construieşte noua ambasadă pe şoseaua Kiseleff, acolo unde se află şi în ziua de azi. Când casele Cantacuzino, unde-şi aflase legaţia rusă reşedinţa aproape un secol, sunt demolate, Koziel Poklewski că a suferit foarte mult. A a asistat îndurerat la demolare şi la sfârşit a cules cu greu – era un om în vârstă – dintre dărâmături, stema imperială cu vulturul bicefal rus, care a ajuns în cele din urmă la Bran.

În 1937, fostul ambasador Koziel Poklewski moare sărac şi uitat la Bucureşti, dar la funeralii au participat membrii familiei regale. 

Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate

0 Shares
Share via