Dramele fetelor care înlocuiesc păpușa de jucărie cu una vie. Sute de minore, mămici în 2018 la Brașov

Dramele fetelor care înlocuiesc păpușa de jucărie cu una vie. Sute de minore, mămici în 2018 la Brașov

Copilele se grăbesc să devină mame și se expun unor riscuri, spune ele, doar din dorința de a scapa de acasa. Ajung, astfel, să inlocuiască papușa de jucărie cu una reală.

Provin, de obicei, din mediile defavorizate, iar fetele nu sunt pregatite nici fizic, nici psihic pentru acest pas.

Statistici îngrijorătoare la Maternitatea Brașov

Anul trecut, la Spitalul Clinic de Obstetrica Ginecologie „Dr. I. A. Sbarcea” din Brașov s-au înregistrat 4.245 de nașteri. Din acest total, 8,8%, adică 374 dintre mămici sunt minore, trei dintre acestea având numai 13 ani!

Tot statistic analizând această situație incredibilă în rândul minorelor, 172 dintre acestea provin dinmediul rural. Peste 300 sunt din Brașov, circa 50 din județul Covasna, iar restul din alte zone.

Managerul Spitalului Clinic de Obstetrica Ginecologie „Dr. I. A. Sbarcea”, dr. Mircea Preda, ne spune că există foarte multe riscuri asumate de aceste copile, mai ales că majoritatea lor ajung pentru prima oara în fașa unui medic specialist. Vârsta biologică fragedă și structura osoasă incomplet dezvoltată sunt asociate cu traumatizarea coloanei vertebrale și ruptura oaselor pelvice la naștere, dar și hemoragie postnatală, care poate duce chiar la deces. De asemenea, mamele precoce riscă să nască prematur sau să aducă pe lume un bebeluș cu o greutate cu mult sub cea normală.

Fetele suferă afectiv și caută atenție în brațele unui bărbat

Dezvoltarea afectiva anormala si stigmatizarea sunt riscuri adesea trecute cu vederea cand vine vorba despre mama minora. Dupa nastere, mama-copil va fi traumatizata si etichetata, iar acest lucru isi va pune amprenta asupra vietii de adult.

Alte articole:   VIDEO Brașovenii au câștigat acasă, în fața celor de la Astra Ploiești

Psihologul brașovean Camelia Bolocan a explicat pentru cititorii newsbv.ro care sunt implicațiile pentru tinerel mămici: „Naşterea unui copil de către o tânără-copilă aduce mari schimbări și tulbură viața acesteia, cât și a celor apropiați sub diferite aspecte: suferință provocată de stresul emoțional, psihologic, marginalizare socială. În urma acestor evenimente traumatice anumite rețele neuronale sunt modelate pentru a face față situației stresante. Astfel că prea-tânăra mamă renunță brusc la copilărie şi se vede nevoită (sau nu) să găsească soluții pentru a întreţine un copil, fie apelând la familia de origine, fie formând uneori forțat o familie cu tatăl copilului. Adesea mamele minore nu își doresc să devină mame, astfel că nu reuşesc să se descurce, abandonează, lasând urme în dezvoltarea noului născut, precum și un puternic sentiment de culpabilitate și eșec. Fetele care au devenit mame, adesea provin din familii dezorganizate, sau din familii normale, însă care au fost neglijate afectiv, comunicativ, de familie, acestea căutând atenție și afecțiune în brațele unui baiat/bărbat. Pe fondul acestor evenimente, întâlnim astăzi frecvent: tulburări de atașament, o stimă de sine scăzută, frică, abandon, sentimente de inferioritate, teamă de respingere, furie către sine, dificultăți emoționale, depresie.

Specialistul brașovean recomandă ca experiențele acestor tinere să fie modelate cu ajutorul unui psihoterapeut pentru a reorganiza mijloacele de acțiune neuronală și de a prelua un model de viață ordonat atât pentru tânăra mamă, cât și pentru copil.

Riscul pentru fete? Frigiditate, depresie, anxietate, chiar cancer

Din punct de vedere fiziologic, deşi corpul unei adolescente poate să susţină o sarcină, totuşi, din punct de vedere psiho-emoţional, tânăra se află într-un stadiu de dezvoltare în curs de maturizare, ceea ce înseamnă că nu mai este nici copil, dar nici adult.

Alte articole:   Activităţi de sezon: goană la mistreţi şi urşi

De aceea, sintagma «un copil creşte un alt copil» este reprezentativă pentru a evidenţia impactul pe care îl are o sarcină la vârste fragede. Pe termen scurt adolescenta nu îşi mai urmează cursul firesc de dezvoltare psiho-emoţională, ea fiind nevoită să îşi asume un rol nou, acela de părinte pentru care nu putem susţine faptul că este pregătită din punct de vedere psihologic. În cele mai multe astfel de situaţii apare stigmatizarea, maturizarea precoce, autoblamarea, scăderea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii, până la pierderea identităţii de sine. Pe termen mediu şi lung, în situaţia în care tânăra nu primeşte suportul familiei, ori al partenerului, şi acolo unde apare separarea de copil, pot surveni la tinere diverse blocaje emoţionale şi boli somatice precum frigiditate, depresie, anxietate, chiar cancer. De aceea prevenţia prin educaţie sexuală în familie şi apoi la şcoală este necesară spre a preîntâmpina sarcinile nedorite care apar la tinerele adolescente”, a declarat pentru newsbv.ro Dana Roxana Belean , psihoterapeut și psiholog clinician în cadrul RMN Diagonistica Brașov.

Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate

0 Shares
Share via
Copy link
Powered by Social Snap