Analiză: Cazurile de demență se înmulțesc la Brașov. Bătrânii sunt abandonați în spitale

Analiză: Cazurile de demență se înmulțesc la Brașov. Bătrânii sunt abandonați în spitale

În prezent există la nivel mondial un numar cuprins între 25 și 35 milioane de indivizi care suferă de dementă iar în fiecare an sunt diagnosticate aproximativ 7 milioane de cazuri noi sau un caz nou la fiecare 7 secunde (World Health Organization, 2012).

După debutul tulburărilor comportamentale, bolnavii cu dementă sunt internați frecvent pe sectii de psihiatrie, neurologie, medicină internă și altele, de multe ori la presiunea familiei, din cauza lipsei de resurse pentru îngrijire. Consecința este dificultatea majora pentru intoarcerea acestor pacienți în familie sau chiar abandonarea lor în spitale.

Menținerea acestora internați pe secțiile spitalelor, în speranța instituționalizarii, rămane una dintre marile probleme ale sistemului medical, generatoare de costuri uriașe, probleme etice, morale și uneori medico-legale.

În Brașov, aceasta situație este frecvență, medicii fiind adesea nevoiți să accepte internari la presiunea familiilor încercand apoi cu disperare plasarea acestor bolnavi în alte secții (psihiatrie, neurologie, medicină internă etc), pentru a face loc urgențelor sau cazurilor medicale specifice. Numărul acestor cazuri este într-o continuă creștere, iar situația demografică actuală la nivelul judetului nostru si prognozele arată un trend ascendant al incidenței acestor cazuri problema, se arată într-un proiect de cercetare realizat de universitarii brașoveni.

În acelasi timp, la nivelul județului Brașov, serviciile sociale destinate persoanelor vârstnice sunt dezvoltate pe partea de servicii rezidențiale, oferite în special de organizații private.

Însă costurile pentru astfel de servicii sunt foarte mari, atât pentru persoana vârstnică cât și pentru familia acesteia. Pe de altă parte, serviciile sociale rezidențiale oferite de Căminul rezidențial pentru persoane vârstnice solicită costuri foarte mari (aprox. 2000 lei/lună pentru fiecare beneficiar), o parte dintre acestea fiind suportate din bugetul local, conform legii nr.17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, modificată și completată în 2010.

Însă, unul dintre criteriile de eligibilitate pentru internarea în acest centru este ca persoana vârstnică să nu aibă boli psihice, ceea ce îngreunează îngrijirea unor astfel de persoane care rămân în sarcina familiei, atunci când aceasta există și își asumă îngrijirea persoanei vârstnice. Legea nr.17/2000 prevede servicii comunitare care cuprind îngrijiri la domiciliu a persoanei vârstnice aflate în situație de dependență sociomedicală, stabilită conform grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, servicii acordate prin consiliile locale.

Totuși, în realitate, la nivelul județului Brașov, nu există suficient personal de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, în special din cauza lipsei de pregătire în domeniu dar și a sarcinilor complexe și dificile asociate acestei munci. Chiar dacă, în societatea modernă, multe instituții acordă diferite prestații şi servicii sociale pentru persoanele vârstnice, familia se dovedeşte a rămâne, până în prezent, principala formă de ajutor fizic şi material, de suport afectiv şi emoțional şi de integrare în rețeaua socială).

Deşi există o gamă largă de servicii destinate persoanelor vârstnice, destul de cunoscute şi accesibile acestora, constatarea dominantă pentru majoritatea țărilor este aceea că familia constituie principala sursă de îngrijire. Literatura de specialitate consideră că, chiar şi în cazurile de instituționalizare a persoanelor vârstnice, familia continuă să aibă un rol important în viața rezidenților, în special pentru păstrarea identității acestora.

Cei mai solicitați si care resimt cel mai acut problema sunt adulții, considerați “generația sendviş”, care trebuie să facă față, în acelaşi timp părinților, bunicilor cu probleme de sănătate dar şi copiilor.

Îngrijirea părinților poate include, de multe ori, corezidența, ceea ce înseamnă asumarea unor noi roluri pentru adult. Aceeași lege mai sus amintită prevede faptul că rudele care au în îngrijire o persoană vârstnică dependentă pot beneficia de program lunar redus de lucru, cu jumătate de normă, cu suportarea drepturilor salariale pentru cealaltă jumătate de normă din bugetul local, corespunzător salariului brut lunar al asistentului social debutant cu pregătire medie, ceea ce poate ajuta familia, din punct de vedere financiar.

Însă rămân alte probleme nerezolvate, la nivel emoțional și psihic, care solicită, la rândul lor, servicii noi, inexistente la nivelul județului Brașov. Spre exemplu, serviciile de tip respiro sunt binevenite pentru a reduce starea de stres provocată de multitudinea de roluri asumate, pentru menținerea calității relațiilor dintre copilul-adult şi părintele în vârstă dar şi pentru prevenirea neglijării şi abuzului asupra persoanelor vârstnice

Au fost culese date legate costurile de spitalizare (hoteliere și de tratament). Fiecare secție considerată cu risc a fost evaluată pentru o perioada de 3 luni după cum urmează: Medicina internă-Spitalul Judetean, Cardiologie-Spitalul Judetean, Psihiatrie Clinică I, Psihiatrie II, Psihiatrie Clinică III- Spitalul Clinic de Psihiatrie si neurologie Brașov. Datele au inclus: varsta, sexul, codul de diagnostic principal, codul de demență, severitatea demenței (scala de evaluare MMSE), tratamentul pentru demență, suportul familial, nevoia de instituționalizare, costuri spitalizare, costuri de tratament.

Principalii factori de risc identificați sunt: severitatea deteriorarii cognitive; delirium suprapus; un singur aparținător și absența unui partener de viață.

Populația județului Brașov este într-un proces continuu de îmbătrânire. Creșterea speranței de viață este însoțită și de creșterea numărului de persoane cu afecțiuni neurodegenerative. Numărul cazurilor de Demență care se vor adresa Spitalului Județean de Urgență Brașov pentru patologii acute sau din cauza incapacității de autoîngrijire va fi din ce in ce mai mare. Este necesară crearea unei strategii locale/ naționale pentru managementul pacientui cu demență aflat în incapacitate de autoingrijire, construirea unor spații destinate acestor persoane în vederea degrevării secțiilor Spitalului Județean Brașov și ale Spitalului de Neuropsihiatrie Brașov, a concluzionat prof. dr. Petru-Iulian Ifteni, directorul proiectului de cercetare, finanțat de Consiliul Județean Brașov cu suma de 46.000 de lei.

Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate

0 Shares
Share via