60 de ani de la „Procesul Biserica Neagră”

60 de ani de la „Procesul Biserica Neagră”

Comunitatea Bisericii Negre vă invită luni, 25 iunie, ora 16:00, în incinta lăcașului de cult, pentru a participa la prezentarea publică a portretului sculptat al prim-preotului dr. Konrad Möckel și a plăcii comemorative pentru victimele „Procesului Biserica Neagră” din 1958, între ai cărui condamnaţi, din motive politice, a fost şi prim-preotul Dr. Konrad Möckel.

Prezentarea va avea loc cu prilejul vizitei la Biserica Neagră a participanților celui de-al XXIII-lea Congres al Inter-Asso, organizaţie care reunește asociațiile foștilor deținuți politici din Europa de Est (http://www.interasso.de). Gazda congresului, care va avea loc la Brașov în perioada 24-26 iunie 2018, este Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR).

Prin angajamentul și devotamentul său, Dr. Konrad Möckel este considerat în cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România ca fiind una din cele mai remarcabile personalități ale instituţiei, care a inspirat evoluția acesteia până în prezent.

Perioada în care Dr. Konrad Möckel (1892-1965) a fost prim-preot al Bisericii Evanghelice C.A. din Brașov (1933-1958) a fost marcată de tragediile cauzate de cele două ideologii totalitare care au marcat secolul al XX-lea: fascismul/nazismul și comunismul. Datorită faptului că Dr. Konrad Möckel a încercat să răspundă acestor două mari provocări prin aprofundarea credinței, acesta a intrat în conflict cu ambele mişcări, în fond, ateiste.

În perioada celui de-al Doilea Război Mondial a întreținut legături de prietenie cu personalități din Germania, care au făcut parte din grupul ce a încercat să-l înlăture pe Adolf Hitler prin atentatul din 20 iunie 1944. În perioada grelelor încercări pe care le-a suferit minoritatea germană din România încă de la începutul anului 1945 (precum deportarea la muncă forțată în Uniunea Sovietică, exproprierile totale din mediul rural din cadrul reformei agrare, exproprierile înterprinderilor economice și interzicerea învățământului confesional după anul școlar 1947/48), Möckel a fost unul dintre cei mai activi preoți din cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România.

Alte articole:   Universitatea Transilvania a prelungit perioada de înscriere

Grija lui pastorală pentru educaţia confesională a tineretului comunității brașovene, precum și angajamentul său pentru temperarea înclinației spre emigrare în Germania de Vest a enoriașilor săi, au fost interpretate de aparatul represiv al regimului comunist ca activităţi subversive. Pornind de aici, Securitatea a construit rolul său cheie într-un proces politic, pe care propaganda comunistă l-a etichetat în 1958 ca „Procesul Biserica Neagră”.

Gruparea cea mai numeroasă din lotul „Procesului Biserica Neagră” a fost formată de unii tineri sași, din jurul lui Horst Depner, Günter Volkmer și Karl Dendorfer, care, pe lângă activitățile de petrecere a timpului liber tipice vârstei, au abordat și teme de discuții legate de șansa la viitor a germanilor din România, pentru care au socotit necesar ca identitatea lor etnică și culturală să fie păstrată și întărită. În contextul ecoului puternic al Revoluţiei din Ungaria din toamna anului 1956, aceste discuții au căpătat și o accentuată notă politică.

Legăturile cu Dr. Konrad Möckel ale tinerilor, dar și ale copiilor celui mai important om politic sas din perioada interbelică, Dr. Hans-Otto Roth (1890-1953), sau ale unor funcționari și personalităţi din cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din Brașov, au existat, dar nu au fost atât de strânse cum au încercat să dovedească Securitatea şi procurorii implicaţi în acest caz emblematic pentru justiția politică de sorginte stalinistă – lucru ce se dovedește și prin faptul că „Procesul Biserica Neagră” a fost folosit în anii ce au urmat sentinței din 1958 drept material didactic pentru formarea cadrelor Securității la Moscova.

Alte articole:   Cutremur în această dimineață, în apropiere de Braşov

Casarea sentinței din 1958, pe care Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat-o în 22 februarie 1999, relevă caracterul exclusiv politic al „Procesului Biserica Neagră” prin faptul că sentința din 1958 a fost declarată ilegală în baza legislației în vigoare în perioada stalinistă.

„Procesul Biserica Neagră”, precum și celelalte procese politice care i-au urmat, precum „Procesul Scriitorilor Germani”, procesele „Prejba” sau „Lacul Sfânta Ana”, au avut drept scop supunerea necondiționată a populației față de puterea politică, inhibarea oricăror acte de nesupunere sau a oricăror iniţiative autonome ale comunităţii săseşti, cu alte cuvinte să renunțe la reflexul cu cea mai mare tradiție colectivă, cel al organizării și administrării pe bază etnică. Emigrarea sașilor poate fi interpretată și drept una dintre consecințele stării de resemnare induse de propaganda atașată acestor procese etnicilor germani care de fapt încercau doar să-şi construiască o viaţă mai bună şi să îşi păstreze tradiţiile de secole în România anilor 1950.

Distribuie dacă îți place!
Loading...
loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published.