blog-logo

Dan Voinea: Se ştie cine a tras la Revoluţie. Terminaţi cu speculaţiile şi teroriştii

Cuvântul „terorist” a fost pronunţat pentru prima dată de Nicolae Ceauşescu, în data de 17 decembrie 1989, când evenimentele de la Timişoara erau în toi.

„Cine au fost oamenii care nu erau nici cadre militare, nici agenţi ai Securităţii, dar posedau arme pe care le-au şi folosit în timpul Re­vo­luţiei din 1989?”. Întrebarea de mai sus, adresată generalului magistrat Dan Voinea, la şcoala de vară de la Sighet, a primit un răspuns detaliat: „În legătură cu armele pe care le aveau civilii, asta a fost o măsură luată de către Corneliu Pârcălăbescu, şeful Gărzilor Patriotice din România. El avea o dublă subordonare: era subordonatul armatei, dar şi al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Comunismul s-a bazat şi pe braţul înarmat al muncitorilor. Aceştia făceau parte din Marele Batalion al Gărzilor Patriotice. La fiecare întreprindere din România exista un depozit de armament. La fiecare sediu de Consiliu Judeţean din România exista un depozit de armament. Aceste depozite de armamente erau gestionate de Gărzile Patriotice. Şi se executau, periodic, instruiri cu armamentul din dotare, adică muncitorii şi activiştii mergeau într-un poligon de tragere şi acolo exersau cu diverse arme”.

Generalul Voinea, fost şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (1997-2000), a continuat: „La Revoluţie, aceste Gărzi au fost activate. Şi a fost un motiv să-i înarmeze pe civili, în special pe cei din Gărzile Patriotice, ca să apere întreprinderile de terorişti. A fost o diversiune existenţa teroriştilor. Eu am studiat fenomenul ăsta mai profund. Primul care a folosit cuvântul terorist a fost Ceauşescu, când i-a catalogat astfel pe manifestanţii din Timişoara, la 17 decembrie (…) Şi a ţinut treaba asta şi după 22 decembrie. Şi, atunci, ca să-i scoată din stradă, din piaţa publi­că pe manifestanţii care erau angajaţi la întreprindere, li s-a spus: «Haideţi, veniţi la fabrică, să apărăm fabrica de terorişti!». Şi mulţi au răspuns: «Cum sănu ne apărăm fabrica de terorişti?». S-au dus, li s-a pus puşca în mână. Nu venea nimeni să atace întreprinderea, bineînţeles, dar au reuşit să-i scoată din stradă. În felul ăsta au subţiat, ca să zic aşa, rândurile manifestanţilor (…) Cei care n-au înţeles, au fost arestaţi, catalogaţi drept suspecţi de terorism sau pur şi simplu au fost lichidaţi, împuşcaţi, răniţi (…) Strategul acestei acţiuni militare a fost generalul Stănculescu, pentru că el a fost cel care a condus represiunea din Timişoara, ştiţi foarte bine. A fost un dosar, s-a judecat în instanţă şi judecătorii l-au găsit vinovat, pe el, pe generalul Chiţac şi pe alţii. Pentru că la Timişoara s-a folosit prima dată acest sistem de diversiune. În Timişoara, în data de 18-19 decembrie, se discuta deja de terorişti. În 19, deja, Gărzile Patriotice ocupaseră întreprinderile, depozitele şi, împreună cu militarii, apărau întreprinderile de terorişti. După aceea, s-a extrapolat treaba asta şi în celelalte oraşe unde a ieşit populaţia în stradă împotriva regimului comunist. Deci, acei civili care aveau arme, le aveau legal obţinute, de la reprezentanţii militari ai Gărzilor Patriotice, care le-au pus pur şi simplu arma în mână şi i-au obligat să o folosească, în cazul în care văd că cineva se apropie de întreprindere. Şi aşa şi-au găsit sfârşitul unii români, fără să ştie că la un depozit-fructe sunt unii cu arme şi trag acolo. Asta s-a întâmplat!”, consideră generalul Dan Voinea.

Alte articole:   Ministerul Finanțelor: Datoria guvernamentală a României, la 50% din PIB în luna mai   

Concluzia magistratului Dan Voinea este clară: civilii înarmaţi nu erau din alte ţări, nu erau decât oameni angajaţi la întreprinderile de stat şi care făceau parte din Gărzile Patriotice „Luaţi dosarul Braşov şi veţi vedea că, din 362 de victime, doar pentru două nu am reuşit să stabilesc autorul fizic! În dosarul Aradului, dosarul Craiovei, dosarul Brăilei, dosarul de la Oradea, dosarul de la Târgu Mureş, nu mai vorbesc de dosarul din Bucureşti, s-a stabilit autorul fizic. Deci, noi ştim exact numele şi prenumele celui care a tras împotriva altei persoane. Ştim cine era, al cui era. Deci, acest dosar, normal, ar trebui să fie făcut public şi dumneavoastră, ca istorici şi ziarişti, să vă luaţi informaţiile de acolo şi să terminăm odată cu toate speculaţiile cu terorişti, cu aduşi, cu tot felul de agenturi. Adevărul este acolo! În dosar! Asta s-a întâmplat cu civilii înarmaţi. Nu erau din alte ţări, nu erau decât oameni angajaţi la întreprinderile de stat şi care făceau parte din Gărzile Patriotice. E adevărat că au mai fost şi activişti de partid care aveau în dotare armament şi pe care l-au folosit”, mai spune generalul magistrat Dan Voinea, conform “Evenimentului Zilei”, care citează cartea „Şcoala Memoriei 2014“, editată de Fundaţia Civică, volum care reuneşte mărturii inestimabile strânse de regretatul scriitor Romulus Rusan.

Distribuie dacă îți place!

Leave a Reply

Your email address will not be published.