blog-logo

Maşina de făcut clătite, atracţia Faschingului de la Prejmer

Festivalul Clătitelor, foto: adevarul.ro

Ca în fiecare an, în luna februarie, comuna Prejmer îmbracă straie de sărbătoare pentru a celebra unul dintre cele mai populare obiceiuri săsești: Fasching-ul.

Astfel, Primăria și Consiliul Local Prejmer împreună cu partenerii Parohia Bisericii Evanghelice CA Prejmer, Asociația Inițiativa Femina, Departamentul „Conservarea și promovarea culturii tradiționale” Brașov, Centrul de echitație 163 Plopi, Școala gimnazială Prejmer, Școala Gimnazială Lunca Câlnicului și Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară Țara Bârsei organizează sâmbătă și duminică, 25-26 februarie 2017, începând cu ora 10.00, cea de-a XIII – a ediţie a evenimentului.

Pe lângă expoziţia de clătite, una dintre atracţii va fi maşina de făcut clătite, a anunţat viceprimarul Loredan Bogdan. Maşinăria a fost concepută şi realizată de un prejmerean, care timp de trei luni a meşterit la ea. Iar acum se poate lăuda cu o performanţă deosebită: face o clătită în 20 de secunde, care se coace simultan pe ambele feţe. Practic, aluatul este foarte bine porţionat şi turnat între doi cilindri fierbinţi.

În Europa, Prejmerul este cea mai estică aşezare în care se mai serbează tradiţiile săseşti, lucru care denotă faptul că această comunitate a înţeles importanţa conservării valorilor tradiţionale, respectă şi are deschidere faţă de diversitatea culturală.

Alte articole:   Elevii vor trece prin triaj epidemiologic înaintea cursurilor

Aceasta convieţuire paşnică şi fructuoasă a făcut ca, de la an la an, Fasching-ul să atragă un public tot mai larg, ediţia din 2016 numărând peste 14.000 participanţi care s-au bucurat savurând delicioasele produse tradiționale, admirând și degustând din Expoziția de clătite.

Susținute în aer liber, concertele celor mai apreciați artiști români, trupele de dans tradițional săsesc, fanfara, caravana sunt doar câteva dintre surprizele pe care organizatorii le au în vedere de la an la an, pentru localnici și publicul larg.

Pentru mulţi dintre aceia care practică turismul cultural, Fasching-ul reprezintă şi o oportunitate de informare asupra istoriei locului şi Bisericii Cetate Prejmer, notată cu 3 stele în Ghidul Verde Michelin şi înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Istoricul Faschingului

După 20 de ani de pauză, farmecul “Sărbătorii cu clătite” la Prejmer a rămas acelaşi. Saşii adunaţi în jurul cetăţii Prejmer alungau, în Fasching, ultimele urme ale iernii. Faschingul se ţinea de obicei în săptămâna dinainte de Lăsata Secului şi era perioada balurilor mascate, prilej de petrecere, voie bună și mâncare aleasă. Sărbătoarea începea cu “Caravana Clătitelor”.

Flăcăii costumaţi, dansau şi ofereau clătite care se făceau chiar pe plita aşezată în căruţa care îi însoţea. Mai furau şi câte o fată, o ascundeau sub coviltirul căruţei, iar logodnicul tinerei trebuia să plătească pentru eliberarea ei. Când saşii din Prejmer au luat drumul Germaniei, odată cu ei au murit şi petrecerile. După 20 de ani de pauză, românii – căci în Prejmer au rămas doar câteva familii de saşi – au reînviat Sărbătoarea.

Alte articole:   ÎN DIRECT Antonela Lungu, la „Artizanii Cetăţii”

Caravana Clătitelor, în care toate rolurile sunt jucate de băieţi mascaţi, porneşte dimineaţa prin sat. Într-o căruţă dotată cu plită, ”Mama grasă” şi ”Mama slabă”, doi flăcăi cu talente culinare costumaţi în bucătărese, învârtesc clătite. Tineri mascaţi pe cai aprigi, deschid drumul căruţei în care se rumenesc clătitele, sub ochiul fardat al celor două ”mame”.

„Mirele şi mireasa”, doi băieţi deghizaţi, şi ajutoarele lor cântă, chiuie, bat din poartă în poartă şi „joacă” lumea ieşită în stradă să-i admire. Înainte, convoiul era deschis de un măgar. La apariţia caravanei, domnişoarele ieşeau în poartă cu făină și ulei din care aveau să se facă gogoşile pentru petrecerea ce urma pe seară.

Alte articole:   Întreruperi în furnizarea energiei electrice în Brașov și Prejmer

OBICEI VECHI

Faschingul este o sărbătoare menită să alunge duhurile iernii şi frigul. ”Pe vremuri însă, era şi o ocazie de petrecere, pentru băieţii care urmau să plece la oaste”, ne povesteşte doamna Heidrun Junesch.

Cu o seară înainte de carnaval, tinerii se adunau la cetatea din sat într-o şezătoare pentru a face ultimele retuşuri creaţiilor cu care urmau să se prezinte la petrecere. Exista obiceiul ca, pe parcursul caravanei clătitelor, fetele să fie ”răpite”. ”Urmau negocierile cu părinţii care plăteau ca să-şi recupereze fata”. Copiii aveau şi ei parte de un carnaval, unde dansau şi se întreceau în a juca spectacole de teatru. Seara însă era a tinerilor. Fetele, cu măşti simple, mărginite de danteluţe, veneau să-şi întâlnească iubiţii cu care se învârteau în valsuri.

DANSUL DESTINULUI

Femeile făceau un cerc, care era cuprins în alt cerc – cel al bărbaţilor. Cele două cercuri se mişcau în direcţii diferite cât fanfara cânta polka. Cum se schimba ritmul şi începea valsul, fiecare fată trebuia să se întoarcă şi să danseze cu cel din spatele ei. Cine rămânea fără pereche dansa cu mătura.

Distribuie dacă îți place!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Anunţuri mică publicitate